Povestea profesorului care a învins binomul Stat-BOR şi a anulat metodele de impunere a Religiei în şcoli

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De anul viitor, elevii nu vor mai studia Religia obligatoriu la şcoală    FOTO: Mediafax
De anul viitor, elevii nu vor mai studia Religia obligatoriu la şcoală    FOTO: Mediafax

După 20 de ani în care ora de Religie a fost un curs de la care elevii puteau absenta doar prin cerere, un părinte, profesor de Filosofie, a învins sistemul, cu ajutorul CCR: Religia va deveni în sfârşit un opţional.

Religia nu mai poate fi materie obligatorie, ci doar un opţional pentru care părinţii trebuie să depună cerere pentru ca micuţii lor să îl urmeze. Aceasta este decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), luată cu unanimitate de voturi şi făcută publică miercuri seară.

La baza acestui verdict se află un părinte, Emil Moise, profesor de filosofie în Buzău care se bate în instanţe cu Biserica de mai mulţi ani. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“, Moise a povestit cum a reuşit să scoată Religia din rândul materiilor obligatorii.

Totul a pornit în 2009, când fata lui, pe atunci elevă în clasa a IX-a la Liceul de Artă din Buzău, a hotărât că nu mai vrea să urmeze orele de Religie la şcoală. Tatăl ei a decis să o susţină şi atunci şi-a dat seama de situaţia anacronică perpetuată de sistem.

„Normal ar fi să depui o cerere de înscriere la orele respective, în loc să depui cerere ca să îţi scoţi copilul de la Religie. Am întocmit atunci primul dosar, care a ajuns la CCR acum doi ani, însă a fost respins. Apoi am ales o altă abordare ca să dovedesc în instanţă că articolul din Legea Educaţiei privind predarea Religiei în şcoli este neconstituţional, pentru că încalcă alte legi organice care asigură drepturi fundamentale ale omului“, povesteşte Moise.

Victorie pe cont propriu

Periplul legislativ a fost unul de durată şi l-a dus singur, fără avocaţi, profesorul de Filosofie fiind şi absolvent de Drept.

„Dosarul meu a fost disjuns în alte trei dosare. În primul, am arătat că Legea Educaţiei Naţionale (LEN) încalcă Legea pentru Combaterea Discriminării şi am primit un verdict favorabil din partea instanţei pe 29 septembrie 2014, iar pe 10 noiembrie am primit o a doua decizie favorabilă în dosarul în care instanţa judeca dacă LEN încalcă Legea libertăţii religioase. Mai rămăsese un al treilea dosar, cel care a şi ajuns la CCR. Aici am încercat să arăt cum Legea Educaţiei încalcă drepturi constituţionale şi am reuşit“, a explicat profesorul Moise.

emil moise religie arhiva personala

Emil Moise, absolvent de Filosofie şi de Drept, a reuşit să înfrângă singur sistemul     FOTO: Arhivă personală

Despre decizia CCR de miercuri a aflat de la un prieten, nimeni altul decât preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR), Toma Pătraşcu. „Credeam că o să pierd procesul şi când am aflat că de fapt am câştigat a fost un şoc foarte puternic. Fata mea, care este studentă acum şi care m-a susţinut în toată lupta, m-a felicitat şi ei îi dedic această victorie, dar şi copiilor care au suferit de pe urma predării Religiei la şcoală“, a mai mărturisit Moise.

„Decizia CCR este înţeleaptă şi susţine punctul nostru de vedere deja exprimat: era o discriminare să fii obligat să depui cerere nu pentru a participa, pentru a-l retrage pe elev de la ora de Religie“, susţine şi Csaba Asztalos, preşedintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Biserica cere ajutorul părinţilor

Decizia judecătorilor CCR a generat o reacţie de „mâhnire“, urmată de un îndemn puternic la lupta pentru religie din partea Patriarhiei Române. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pretind că decizia Curţii Constituţionale este „discriminatorie şi umilitoare“ şi că „se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive“. 

Mai mult, BOR, „nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă“. Patriarhia a mai transmis un apel aproape disperat către părinţi să-i susţină în lupta pentru menţinerea educaţiei religioase în şcoli.

În tabăra opusă, preşedintele ASUR, arată că decizia CCR este una de bun-simţ, având în vedere că, în trecut, elevii erau practic „înrolaţi din oficiu la ora de Religie, şcolile transformându-se în instrumente de biserificare a României“. Şi elevii salută decizia, Asociaţia Tinerilor Europeni pentru România spunând că această măsură va creşte toleranţa religioasă, în spiritul valorilor europene.

Efect: mai puţini elevi la Religie

Experţii laici spun că un efect aşteptat este scăderea numărului de copii care frecventează orele de Religie. Specialistul în Istoria Religiilor Eugen Ciurtin crede că decizia CCR nu va avea un efect pozitiv pentru Biserică.

„Abia acum, Religia este cu adevărat un opţional. Mi se pare o decizie democratică, însă rămâne de văzut dacă nu cumva vor amâna publicarea ei în Monitorul Oficial“, spune Ciurtin, blogger adevarul.ro.

Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie şi blogger adevarul.ro, spune că probabil va scădea şi numărul de profesori de religie. Avantajul, consideră expertul, este că „vom avea o imagine mult mai clară a personelor cu adevărat religioase“.

„Ar trebui completat în lege ca elevii să poată urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar, în locul opţionalului de religie”, a declarat Marian Staş, expert educaţie şi blogger adevarul.ro.

De altă părere sunt cei care predau acum această materie. De exemplu, profesorul de religie Cristian Alexa din Bucureşti crede că numărul de copii care vor frecventa ora de Religie va rămâne neschimbat. 

Noua filosofie ar putea fi aplicată de anul viitor

În timp ce Ministerul Educaţiei evită să dea explicaţii referitoare la schimbările produse de decizia CCR în orarul elevilor, până la publicarea ei în Monitorul Oficial, oamenii din sistem spun că efectele ar trebui să se aplice din anul şcolar viitor. Asta pentru a nu da peste cap orarul deja stabilit şi contractele profesorilor de religie. Oricum, aceştia nu se aşteaptă la o scădere drastică a numărului elevilor înscrişi la Religie, ci mai degrabă la o clarificare în legislaţie astfel încât modul de acces la acest tip de ore să fie unitar la nivel naţional.

„Anul acesta mergem pe vechea legislaţie, orele sunt calculate, numărate, normele profesorilor la fel. Chiar dacă decizia CCR intră în vigoare la publicarea ei în Monitor, trebuie să ţinem cont de specificul fiecărui domeniu, nu putem acum să dăm afară 90% din profesorii de Religie, fără nicio alternativă.  Vom face şi noi un studiu în şcoală să vedem câţi părinţi vor să-şi dea copiii la ora de Religie, dar nu cred că vor fi schimbări faţă de ce avem acum, sub 1% din ei au spus că nu sunt de acord cu acest curs“, a explicat Rozica Ştefan, directoare la Şcoala Generală 56 „Jose Marti“ din Capitală.

Aceasta a mai explicat că Ministerul Educaţiei va hotărî dacă Religia rămâne sau nu în trunchiul comun, pentru că până acum a fost obligatorie, iar părinţii depuneau o cerere ca să-i retragă pe elevi, cerere care trebuia aprobată şi în Consiliul de Administraţie al şcolii.

Sistem mai flexibil la liceu

La liceele mari, situaţia tensionată creată de neclarităţile legislative a fost de cele mai multe ori rezolvată intern. „Ca să nu apară discuţii, noi am dat părinţilor la începutul anului nişte formulare în care au bifat dacă sunt de acord cu ora de Religie. Cei mai mulţi dintre ei şi-au dat consimţământul, peste 90%. Aşa că nu cred că după aplicarea deciziei vom avea parte de mari schimbări. Dar într-adevăr Religia nu e un opţional acum, asta e clar, este în trunchiul comun, şi probabil că legislaţia va clarifica lucrurile“, a explicat George Cazacu, director la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti.

Şi la Colegiul Naţional „I. L. Caragiale“ din Capitală lucrurile au fost rezolvate din interior, tocmai pentru a evita conflictele. „Noi am stabilit ca orele de Religie să fie puse în orar fie la început, înainte de celelalte cursuri,fie la finalul zilei, astfel încât elevii care nu vor să meargă la această oră să poată veni mai târziu sau să plece mai devreme. Am discutat cu părinţii, sunt câteva cazuri – evrei, familii mixte de arabi şi români –, şi le-am înţeles decizia, nu a fost niciun haos“, a declarat directoarea Andreia Bodea. 

Ce se întâmplă mai departe

Deputatul independent Remus Cernea, cel care a propus o măsură legislativă de înlocuire a Religiei cu materia „Etică şi cultură civică”, salută decizia CCR spunând că astfel, practic, două treimi din propunerea sa legislativă a ajuns lege. „Decizia CCR aduce România în rândul democraţiilor şi vreau să-l felicit pe Emil Moise pentru dârzenia şi perseverenţa sa”, a spus Cernea pentru „Adevărul“. 

El a mai explicat şi cum va arăta procesul legislativ în continuare. „După ce decizia CCR se publică în Monitorul Oficial, articolul din lege privind predarea religiei este suspendat pentru 45 de zile cât timp parlamentarii vor face un draft de lege. La sfârşitul acestui termen, vechiul articol este înlocuit cu unul nou, ceea ce înseamnă că cel mai devreme din semestrul al doilea părinţii ar urma să depună cereri de frecventare a orei de Religie”, a explicat deputatul. 

Propunerea făcută de el la începutul anului, care va ajunge la camera decizională (Senat) în 2015, prevede ca elevii să înveţe la ora de „Etică şi cultură civică“ cele mai importante doctrine şi valori morale de inspiraţie filosofică, ştiinţifică sau religioasă ale umanităţii, dar şi elemente de cultură civică. În ceea ce priveşte Religia, ea ar deveni cu adevărat o materie opţională, ceea ce CCR a şi decis miercuri.

Opinie: Eugen Tănăsescu, Preot, blogger adevarul.ro

„Curtea Constituţională a decis că este neconstituţional să faci cerere pentru a nu participa la ora de religie. O decizie corectă pe fond, dar curioasă, căci încă nu ştim exact motivele. Indiferent de acestea, ideea „unor oficiali CCR“ de a studia Religia la cerere ar intra în contradicţie cu propria decizie.

Prezenţa orei de Religie în trunchiul comun şi înscrierea din oficiu la ora de religie s-au decis de către Parlament în virtutea faptului că valorile religioase sunt parte din identitatea poporului român şi din valorile universale ale umanităţii, completând bagajul de cultură generală al elevului. Cei ce nu doresc, pot să nu participe. Pentru aceasta Legea prevedea depunerea unei cereri scrise. Chestiune care, a socotit CCR, ar încălca Constituţia. Cum încă nu avem motivaţia, putem face doar presupuneri (nu înţeleg de ce o ţară întreagă trebuie mereu pusă pe jar în aşteptarea unor explicaţii).

Decizia CCR ar putea fi motivată de faptul că cererea poate fi un abuz asupra dreptului de a nu studia religia, în virtutea libertăţii de conştiinţă şi de credinţă religioasă, iar părinţii au dreptul de a decide asupra educaţiei copiilor minori, cum spune Constituţia.

Probabil s-a raţionat că obligativitatea scrierii unei cereri ar intra în contradicţie cu un drept constituţional. O chestiune corectă pe fond, dar curioasă, deoarece în România există o grămadă de situaţii în care Legea te pune să faci cerere pentru a ţi se respecta un drept. Sau să semnezi dacă ai beneficiat de el.

Decizia CCR nu face decât să pară că se agaţă de o chichiţă avocăţească, rezolvând o chestiune birocratică: scrierea unei cereri, deşi ai un drept. Ar fi trist ca CCR să lase senzaţia că eşti liber să fii ateu, dar trebuie să faci cerere pentru a ţi se permite să studiezi religia. N-ar fi tot un abuz, de data asta asupra dreptului de a studia religia?”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite