Peste 100 de români, opriţi de vameşii ucraineni la Reni pentru a nu ajunge la sfinţirea unei biserici. Doi reporteri, declaraţi indezirabili

Peste 100 de persoane, dintre care jurnalişti, reprezentanţi ai ONG-urilor afiliate la Acţiunea 2012, dar şi studenţi, au fost opriţi sâmbătă la graniţa Reni, în dreptul localităţii moldoveneşti Giurgiuleşti, de către vameşii ucraineni, fără ca aceştia să le dea prea multe explicaţii. Oficiali, jurnalişti, reprezentanţi ai unor ONG-uri, dar şi studenţi, toţi români şi moldoveni, se îndreptau spre Hagi Curda, unde s-a


UPDATE 14.00 Slujba de sfinţire a lăcaşului religios din Hagi Curda s-a finalizat, evenimentul decurgând fără incidente la faţa locului.

UPDATE 13.30 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că în urma demersurilor efectuate de Consulatul General al României de la Odesa, circa 130 de cetăţeni români, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media, au trecut frontiera cu Ucraina pentru a ajunge la Hagi Curda.

Ministerul mai arată că, în cazul a doi jurnalişti români, autorităţile ucrainene nu au permis accesul pe teritoriul ucrainean invocând interdicţia de acces în Ucraina, emisă anterior. MAE face demersuri pentru clarificarea situaţiei create.

UPDATE 12.20 Senatorul PDL Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat, care a organizat acest eveniment, a declarat că pentru rezolvarea problemelor a intervenit consulul general al României în Ucraina.

Nouă studenţi şi un jurnalist din Galaţi sunt blocaţi de două ore în Vama Reni, la intrare în Ucraina

"Trebuia să fie mai mulţi (participanţi la evenimentul de sfinţire a bisericii -n.r.), dar au fost autocare cu studenţi oprite . Au fost şi colegi ziarişti printre ei. Consulul nostru general este şi în acest moment la frontieră. Doamna consul general de la Odessa a fost permanent alături aici, a ţinut permanent legătura cu MAE pentru ca situaţia să se deblocheze. Evenimentul la care asistăm astăzi la Hagi-Curda sau Kamâşovka, cum se numeşte în ucraineană, în sudul Basarabiei, este unul de importanţă covârşitoare pentru comunitatea românească din Ucraina, pentru că aici se rectitoreşte o biserică pe locul unde în anii '70 a fost culcată la pământ fosta biserică de către buldozerele sovieticei", a declarat Badea, citat de Mediafax.

UPDATE 12.00 Într-o intervenţie telefonică la Antena 3, jurnalista Simona Lazăr Tigău a afirmat că ea şi soţul ei nu au avut voie să intre în Ucraina în urma unor articole despre Basarabia de Sud, pe care le-a publicat în 2009.

"Am înţeles că avem o interdicţie din 2009 în urma unei alte treceri în Ucraina. Nu ne-au lăsat să intrăm în baza articolului 8 din regulamentul care reglementează trecerea frontierei în Ucraina. Nu ştim ce conţine acest articol, dar credem că undeva în deplasarea noastră din 2009 am supărat pe cineva. Ni s-a spus că până în 2014 nu avem voie să ajungem în Ucraina", a afirmat Simona Lazăr Tigău.

UPDATE 11.00 După aproape cinci ore de stat în vama Reni, primul autocar în care se aflau circa 45 de oameni au primit viză de trecere în Ucraina. Au mai rămas însă alte un autocar românesc şi un microbuz.

"Am reuşit să trecem de trei minute de vameşi şi ne îndreptăm spre Hagi Curda. Sperăm să mai prindem ceva din ceremonia de inaugurare. În vamă au mai rămas însă alte două autocare, care sper să fie lăsate să treacă de grănicerii ucraineni", a declarat pentru adevarul.ro, George Simion.

Ştirea iniţială:

Circa 200 de români, reprezentând jurnalişti, membri ai ong-urilor afiliate la platforma civică "Acţiunea 2012", studenţi şi reprezentanţi ai Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni urmau să participe astăzi, începând cu ora 10.00, la sfinţirea primei biserici româneşti din sudul Basarabiei, de la Hagi Curda, în raionul Ismail.

Cei mai mulţi nu au reuşit însă să treacă de graniţa dintre Ucraina şi Moldova, unde vameşii ucraineni i-au oprit fără să le dea prea mult explicaţii.

"Suntem într-un autocar cu studenţi şi câţiva reporteri şi de circa 4 ore stăm aici, la graniţă, fără să ne dea vreo explicaţie. Timp de două ore ne-au spus că nu au curent, deşi vama Republicii Moldova, care se află în aceeaşi clădire cu cea a Ucrainei, avea electricitate", a declarat pentru adevarul.ro George Simion, coordonatorul platformei "Acţiunea 2012" al cărei scop principal este unirea României cu Republica Moldova .

Românii trebuiau să ajungă la ora 10 la sfinţirea bisericii de la Hagi Curda. "Au putut trece doar cei care au avut paşaport diplomatic. Pe noi ceilalţi din autocar şi din alte două autocare nu ne lasă. Autorităţile ucrainene ne sabotează astfel participarea la sfinţirea primei biserici româneşti", mai spune George Simion.

Două autocare şi un microbuz cu români au ajuns în vama Renii  sâmbătă, la în jurul orei 6. Cei din microbuz au fost verfiicaţi atât corporal, cât şi în bagaje.

Jurnalişti indezirabili

Un lucru mai grav îl reprezintă faptul că doi jurnalişti, Valetin Tigău (corespondentul pentru Moldova al Radio România Actualităţi) şi soţia sa, Simona Lazăr Tigău (de la Jurnalul Naţional), au fost declaraţi indezirabili şi nu mai au voie timp de doi ani să intre în Ucraina.

Potrivit corespondetului nostru,. Doinel Tronaru, care se află şi el printre cei care nu au putut trece graniţa, cei doi jurnalişti menţionaţi mai sus au fost ţinuţi timp de o oră în clădirea Vămii Renii. În jurul orei 10, au fost declaraţi indezirabili în baza articolului 8 al Constituţiei Ucrainei.

"Au fost duşi de către vameşi în spate pentru a fi preluaţi de către autorităţile moldovene, urmând apoi să fie întorşi în ţară. Noi nu am avut voie să vorbim cu ei", afirmă corespondentul nostru.

Hagi Curda, veche localitate românească

Biserica din localitatea Hagi Curda (Kamâşovka în Ucraina), raionul Ismail, este ”prima biserică românească ridicată în Ucraina în ultimii 60 de ani”.

În Hagi Curda, localitate străveche pe malul lacului Chitai ce îşi trage originile din vremurile Principatului Moldovei, când se numea Frumuşica, trăiesc aproape 4.000 de oameni, 99% dintre ei fiind români. Aici a existat o biserică românească cu acelaşi hram, sfinţită în 1875 de către episcopul Melchisedec Ştefănescu al Dunării de Jos, în perioada în care sudul Basarabiei era sub stăpânirea României.

Comuniştii ucraineni au demolat însă în 1979 vechea biserică. După zeci de ani, comunitatea românească din zonă are o nouă biserică construită cu bani din partea statului român şi a românilor din diasporă.

Demersurile pentru construcţia bisericii au început încă din anul 2000, dar au existat multe probleme legate de obţinerea avizelor de funcţionare şi a finanţării. Biserica are hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi aparţine Patriarhiei Ortodoxe Române.

Inaugurarea noii biserici fusese anunţată de câteva săptămâni în mass-media românească.

Potrivit recensământului din 2001, în Ucraina trăiesc aproximativ 150.000 de etnici români, alţi 258.000 declarându-se etnici moldoveni.

citeste totul despre: