Motivarea CCR în cazul excepţiei ridicate de Bombonica Dragnea: Legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al abuzului în serviciu
0
Curtea Constituţionează a stabilit că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate.
Explicaţia apare în motivarea deciziei luate de judecătorii Curţii Constituţionale, care s-au pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate depuse de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, privind abuzul în serviciu.
Motivarea CCR
55. În ceea ce priveşte dispoziţiile penale referitoare la fapta de „abuz în serviciu”, Curtea constată că lipsa unor circumstanţieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravităţi a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face
dificilă şi, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care,
în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau inte
reselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.
Dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii.
O asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă [a se vedea şi Decizia nr.503 din 20 aprilie 2010, Decizia nr.107 din 27 februarie 2014 sau Decizia nr.308 din 12 mai 2016, par.41, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”] pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzaţie penală. În aceste condiţii, Curtea, fiind ţinută de obligaţia de a interpreta o dispoziţie legală în sensul de a produce efecte şi pentru a da, astfel, un sens constituţional acesteia [a se vedea în acest sens Decizia nr.223 din 13 martie2012], consideră necesară instituirea unui prag al pagubei şi circumstanţierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a
legii penale.
56. Dată fiind natura omisiunii legislative relevate, Curtea Constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera exclusivă de competenţă a legiuitorului primar sau delegat. Pe cale de consecinţă, ţinând seama de dispoziţiile constituţionale ale art.142 alin.(1) , potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”, şi de cele ale art.1 alin.(5), potrivit cărora, „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie”, Curtea subliniază că Legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.
Decizia a fost dată pe 6 iunie. Practic, CCR a respins ca inadmisibilă excepţia ridicată de Bombonica Prodana. Motivul: s-a mai pronunţat pe acest caz şi în Decizia 405 din 15 iunie 2016. Într-un comunicat de presă publicat în acea zi, magistraţii atrăgeau atenţia că doar Legiuitorul poate reglementa pragul. „Instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar (Parlamentul, prin lege- nr) sau delegat (Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă- nr), aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”, arăta CCR. Imediat după acest anunţ, ministerul Justiţiei a anunţat că va introduce un prag valoric pentru abuzul în serviciu.
„Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă”
Judecătoarea Livia Stanciu a făcut o opinie concurentă în acest caz. Magistratul este de acord cu respingerea ca inadmisibilă a excepţiei. Potrivit acesteia, motivarea trebuia să cuprindă doar considerentele care explică soluţia de inadmisibilitate, „respectiv lipsa de competenţă a Curţii Constituţionale, care nu se poate substitui legiuitorului primar sau delegat”. Considerentele suplimentare ar fi „ o interferenţă nepermisă (chiar de către Curte prin soluţia pronunţată), în competenţele altor autorităţi publice, întrucât stabilesc o conduită a autorităţilor care s-ar fi susţinut printr-un alt dispozitiv decât cel pronunţat”. Stanciu se referă la faptul că CCR ar fi trebuit să admită excepţia, pentru a modifica o lege.
„Instanţele constituţionale, indiferent de rolul pe care îl au sau şi-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puţin activ, nu pot deveni legiuitori. Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant”, a motivat Livia Stanciu.
Dosarul lui Liviu Dragnea
Discuţiile despre acest prag valoric au loc în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat, alături de soţia sa, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA au stabilit în acest caz un prejudiciu de 108.000 de lei. Astfel, dacă s-ar introduce un prag valoric mai mare de 108.000 de lei pentru incriminarea acestei infracţiuni, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu.
Guvernul Sorin Grindeanu a mai încercat impunerea unui prag valoric, sub care abuzul în serviciu să nu fie considerat infracţiune, în cuantum de 200.000 de lei, prin OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale. În urma protestelor masive de stradă, ordonanţa a fost abrogată câteva zile mai târziu, înainte de a fi intrat în vigoare. Ministrul Justiţiei care a promovat OUG 13, Florin Iordache, şi-a dat demisia din funcţie, iar acum ocupă funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
La pachet cu legile Justiţiei
Dragnea a declarat pe 6 iunie la Parlament că după decizia CCR referitoare la abuzul în serviciu, specialiştii trebuie să stabilească valoarea pragului pentru această infracţiune: „Cât va fi pragul, că va fi un leu, că va fi 5 lei, că va fi 100 de lei, nu mă pricep eu la asta, aici cei care sunt de specialitate cred că trebuie să spună lucrul ăsta”. Liderul PSD a spus că va merge pe varianta dezbaterii parlamentare.
Acest lucru în contextul în care există la Guvern un proiect de lege de modificare a codurilor penale. „Nu sunt acte normative care să poată să fie adoptate prin ordonanţă. Vorbim de legile justiţiei în ansamblu, totuşi trebuie o dezbatere serioasă”, a explicat Dragnea. Întrebat dacă va fi lăsată pentru toamnă modificarea, el a spus că nu îi opreşte nimeni să vină cu proiectul în Parlament până la viitoare sesiune legislativă. „Adică nu putem să stăm în vacanţă pentru că vine căldura şi scade cheful de muncă”, a conchis liderul PSD.
Tudorel Toader s-a răzgândit
Sorin Grindeanu a anunţat tot pe 6 iunie că déjà a avut o discuţie cu Toader despre acest poiect de lege. „Părerea dânsului, pe care o împărtăşesc, este să aşteptăm să vedem motivarea şi să ţinem cont de deciziile CCR”, a spus premierul. „Eu cred că procedura corectă e proiect de lege avizat, lucrat la MJ, prin dezbatere, transparent, asumat de Guvern şi trimis către Parlament”, a explicat Grindeanu.
Acelaşi punct de vedere îl are şi ministrul Justiţiei. „Aşteptăm întâi decizia Curţii, motivarea ei integrală (...), după care vom face dezbateri cu profesioniştii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curţii Constituţionale”, a precizat Tudorel Toader.
Până la decizia CCR, Toader a declarat în mai multe rânduri că nu va impune un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu. „Nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală. Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag”, declara Tudorel Toader.
Se încarcă comentariile...
