Monica Macovei, despre cercetarea disciplinară a procurorilor care au anchetat adoptarea OUG 13: „Distrugerea DNA merge înainte sub steagul PSD”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Europarlamentarul Monica Macovei susţine, într-un comunicat de presă, că acţiunea disciplinară deschisă de Inspecţia Judiciară, în cazul procurorilor DNA care au anchetat modul în care a fost emisă Ordonanţa 13/2017, este o „execuţie” la ordin. Motivul: CCR a constatat existenţa unui conflict constituţional între Ministerul Public şi Guvern după o lună de la deschiderea anchetei la DNA.

Monica Macovei arată, într-un comunicat de presă intitulat „A început «execuţia» stalinistă a procurorilor DNA?”, că deciziile Curţii Constituţionale (CCR) se aplică doar pentru viitor iar din acet acest motiv, procurorii DNA care au deschis ancheta în cazul Ordonanţei 13/2017 de modificare a codurilor penale nu pot fi cercetaţi disciplinar. Europarlamentarul susţine că că sesizarea IJ este contrară chiar Constituţiei.

Inspectia Judiciară (IJ) a anunţat, miercuri, că a declanşat o acţiune disciplinară împotriva procurorilor DNA Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheselu, acuzaţi de "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ia în discuţie în 25 octombrie raportul IJ în acest caz.

Monica Macovei mai arată că în acest caz ar fi vorba de o „execuţie stalinistă” a procurorilor şi că „distrugerea DNA merge înainte sub steagul PSD”.

Comunicatul Monicăi Macovei

„Să mai repetăm că hotărârile CCR se aplică numai pentru viitor? Inspectorii CSM ştiu asta, ceea ce înseamnă că asistam la o «execuţie» a unor procurori DNA şi, ca orice «execuţie», este la ordin. Procurorii DNA au dat curs unei plângeri depuse în legătură cu posibile ilegalităţi legate de OUG 13 pe 2 februarie 2017, dar abia în 27 februarie CCR constata existenţa unui conflict constituţional între Ministerul Public şi Guvern. Cum ar fi putut şti procurorii că CCR va fi sesizată în legătură cu ancheta lor şi că va ajunge la concluzia că membrii Guvernului nu pot fi anchetaţi în legătură cu adoptarea unor acte normative, nici dacă ar fi putut comite şi fapte penale (ar fi sustras documente, ar fi primit mită etc) când au adoptat un act normativ?

De ce Inspecţia judiciară produce o decizie contrară chiar Constituţiei, invocă decizia CCR care a apărut după declanşarea anchetei DNA şi induce în mod fals impresia că procurorii ar fi încălcat o decizie CCR? Oare au primit ordin să găsească neapărat ceva la DNA, ca să poată ministrul Justiţiei să propună schimbarea unor procurori DNA cu funcţii de conducere?

A început «execuţia» stalinistă? Sunt argumente că nu? Eu am unul că da, a început: Inspecţia judiciară a dat un prim comunicat că vrea să treacă la Ministerul Justiţiei imediat după ce Tudorel Toader a anunţat această modificare. La Ministerul Justiţiei înseamnă sub comanda ministrului. Inspectorii care au dat acel comunicat de presă au arătat că nu mai au niciun fel de independenţă, din moment ce vor să treacă sub control politic, şi nu mai au nicio calitate morală să cerceteze disciplinar judecători şi procurori.

Distrugerea DNA merge înainte sub steagul PSD şi, dacă acum nu apărăm independenţa judecătorilor şi procurorilor, a celor care au ales să fie independenţi, pierdem o putere în stat şi trecem pragul dictaturii.”

Acuzaţiile Inspecţiei Judiciare

Inspecţia Judiciară anunţă că în urmă cu o zi a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea - procuror şef secţie, Paul Silviu Dumitriu -procuror şef adjunct secţie şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”.

Inspecţia Judiciară motivează că, prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi de procurorul şef adjunct secţie în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat în 31 ianuarie şi constituirea dosarului privind Ordonanţa 13, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA, "au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare".

"Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP)", explică Inspecţia Judiciară.

Totodată, inspectorii judiciari arată că procurorul Marius Bogdan Bulancea a încălcat dispoziţiile art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

În raportul IJ se mai menţionează că efectul a fost încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat de către cei trei procurori DNA, care "s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului".

Conform sursei citate, o altă consecinţă a fost deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative.

CSM urmează să decidă

Inspecţia Judiciară mai spune că acţiunea disciplinară împotriva celor trei procurori a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor.

Dosarul privind OUG 13 a fost închis în 26 iunie de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe fondul deciziei pronunţate de Curtea Constituţională în urma sesizării privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite