Ministrul Justiţiei: „Voi desecretiza arhiva SIPA în cel mai scurt timp”. Judecătorul Cristi Danileţ: „Mă opun categoric desecretizării arhivei SIPA”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri dimineaţă, că va desecretiza arhiva SIPA „în cel mai scurt timp şi cu respectarea termenelor si procedurilor legale“. Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat că susţine desecretizarea arhivei SIPA, însă acest demers ar trebui făcut în mai multe etape, prima fiind inventarierea documentelor.

UPDATE Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România susţin cererea Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 16 mai 2017, prin care solicită Ministrului Justiţiei “să comunice elementele necesare pentru lămurirea cu prioritate” a mai multor aspecte privind arhiva SIPA. Cele două asociaţii ale magistraţilor apreciază că astfel "va exista o bază de pornire concretă pentru a se decide soarta arhivei pentru viitor şi pentru a se lămuri toate informaţiile şi speculaţiile din spaţiul public din perioada ulterioară desfiinţării serviciului secret SIPA", potrivit News.ro

 UNJR şi AMR îşi exprimă, printr-un comunicat, susţinerea punctuală pentru fiecare punct al solicitării CSM către ministrul Justiţiei, prezentând argumente în favoarea acesteia. „Această cerere vine în continuarea eforturilor depuse de magistraţi, prin asociaţiile profesionale, pentru lămurirea problemelor grave ridicate atât de activitatea Serviciului Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), cât şi de gestionarea arhivei acestuia, despre care s-a afirmat că a fost, poate şi este, folosită pentru a şantaja magistraţi", susţin celedouă asociaţii.

În ceea ce priveşte solicitarea CSM de a i se comunica "componenţa comisiei înfiinţate în baza hotărârii Guvernului nr. 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiţiei, cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţilor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie", UNJR şi AMR consideră necesară o asemenea informare publică, "pentru că nici azi, la peste 11 ani de la desfiinţarea serviciului secret SIPA, nu se ştie cine a făcut parte din aceste comisii de inventariere a arhivei SIPA şi ce au facut concret acestea".

Referitor la cererea CSM de a-i fi prezentate rapoartele intermediare (pentru situaţiile în care asemenea acte au fost întocmite), raportul final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării arhivei fostei DGAP către Administraţia Naţională a Penitenciarelor", magistraţii consideră că acestea pot fi uşor declasificate chiar de către ministurl Justiţiei, dat fiind că din informatiile publice reiese ca aceste rapoarte sunt “secret de serviciu”.

AMR şi UNJR consideră utilă şi comunicarea "numărului comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi a tuturor măsurilor dispuse în urma desfăşurării activităţii acestor comisii, în situaţia în care au existat".

"O astfel de măsură este necesară, dat fiind faptul că mai mulţi miniştri ai justiţiei au avut poziţii contradictorii cu privire la ceea ce s-a făcut efectiv, în ultimii 11 ani, cu această arhivă. Astfel, în timp ce Ministrul Justiţiei Raluca Prună a afirmat public în 2016 că arhiva nu a fost inventariată, aceasta încercând să facă o nouă comisie de inventariere, în decursul anilor mai mulţi miniştri ai justiţiei au susţinut că arhiva a fost inventariată. Unii miniştri au susţinut că inventarierea a durat o lungă perioadă, chiar până la doi ani", spun magistraţii.

Ei sunt de acord şi cu cererea CSM de a-i fi anunţată data sigilării arhivei şi de a i se pune la dispoziţie procesul verbal întocmit în acest sens, dar să i se şi menţioneze "modalitatea de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat".

"În spaţiul public există informaţii, furnizate chiar de către oficiali ai Ministerului Justiţiei din perioada respectivă, potrivit cărora s-a pătruns în această arhivă şi s-au copiat ori sustras documente. Mai mult, în spaţiul public s-a vehiculat informaţia că sistemul de supraveghere – care era administrat de o regie autonomă aflată în subordinea SRI – a incintei in care este stocată această arhivă ar fi fost nefuncţional pentru mai multe luni, lucru confirmat pe data de 16 mai 2017 de preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI", argumentează magistraţii.

Referitor la solicitarea CSM de a fi informat şi în legătură cu "existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost dispuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA", reprezentanţii AMR şi UNJR amintesc că în august 2016, ministrul Justiţiei Raluca Prună a afirmat că în CSAT s-a discutat ca această arhivă să fie inventariată din nou, iar “documentele de interes operativ” să fie transmise “instituţiilor abilitate”, adică actualelor servicii secrete.

Ei amintesc că la acel moment au reacţionat cerând premierului Cioloş ca, înainte de a se lua orice decizie cu privire la soarta arhivei SIPA, să se facă publice toate documentele referitoare la aceasta, întocmite de comisiile de inventariere, pentru a se şti ce s-a intamplat până la acel moment cu arhiva.

UPDATE Plângerea judecătorului Cristi Danileţ împotriva lui Dan Andronic, pe care îl acuză de "deţinerea sau dezvăluirea nelegală a unor informaţii din arhivă SIPA" a fost înregistrată miercuri la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), structură care a deschis un dosar penal, acesta urmând să fie repartizat pentru soluţionare unui procuror, potrivit News.ro

UPDATE Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a afirmat miercuri că în 2016 Consiliul a primit o solicitare pentru emiterea unui punct de vedere privind desecretizarea SIPA, însă demersul a rămas nefinalizat ca urmare a necontinuării acestei proceduri de către ministrul de atunci.

„Am identificat în cursul anului 2016 un demers al ministrului Justiţiei de la acel moment (Raluca Prună — n.r.) prin care s-a solicitat CSM un punct de vedere cu privire la aspectele de desecretizare a elementelor din arhiva SIPA. Direcţia legislaţie din cadrul CSM a exprimat un punct de vedere, însă demersul a fost temporizat, nu din pricina CSM ci (...) la nivelul Ministerului Justiţiei. Demersul consiliului s-a circumscris strict solicitării ministrului justiţiei de la acel moment şi a rămas nefinalizată urmare a necontinuării acestei proceduri derulată (...) de ministrul de la acea dată", a declarat Mariana Ghena, citată de Agerpres.

UPDATE Judecătorul Cristi Danileţ se opune categoric desecretizării arhivei SIPA, susţinând că documentele din respectivul serviciu privesc aspecte profesionale şi de viaţă privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, iar după inventariere şi sortare ar trebui topite. Magistratul a postat pe blogul său o „Scrisoare deschisă adresata ministrului justitiei ref. desecretizarea arhivei SIPA”

„SIPA este o episod urât în istoria justiţiei româneşti. Ani de-a rândul magistraţii au fost spionaţi, probabil şi controlaţi ori şantajaţi, prin intermediul acestui serviciu secret militarizat aflat în perioada 1991-2005 în subordinea ministrului justiţiei şi care ar fi trebuit să se ocupe doar de faptele ilegale din mediul penitenciar.

Informaţiile care se află acum în arhiva SIPA depozitată în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi sigilată de o comisie din care am făcut parte şi eu, privesc aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, inclusiv a magistraţilor. Faţă de conţinutul unor documente aflate acolo şi la care am avut acces (note informative realizate în urma discuţiilor  cu diverse persoane, consultării de dosare judiciare ori filaje realizate de agenţii SIPA) consider că acestea nu trebuie să devină accesibile publicului! Nu există niciun interes al publicului să afle zvonuri, bârfe, scenarii privind magistraţii sau orice altă informaţie de acest gen.

Elementele adunate de acest serviciu secret în mod nelegal nu trebuie să devină instrumente de ameninţare sau batjocorire a judecătorilor şi procurorilor, indiferent că sunt în funcţie sau care şi-au încetat deja activitatea. După mine, acele documente nu prezintă niciun fel de credibilitate, iar după inventarierea lor şi separarea de celelalte documente interesând chestiuni administrative legate de activitatea SIPA (inclusiv numele angajaţilor SIPA şi informatorilor acestora), ele  trebuie imediat topite.

Numai în acest fel se poate pune capăt activităţii de control a carierei magistraţilor de către factori politici şi servicii secrete din perioada 1997-2004.”

UPDATE Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a declarat miercuri, înaintea şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că susţine desecretizarea arhivei SIPA, însă acest demers ar trebui făcut în mai multe etape, prima fiind inventarierea documentelor, potrivit News.ro.

Întrebată, miercuri dimineaţă, despre declaraţiile ministrului Justiţiei privind desecretizarea arhivei SIPA, Tarcea a spus că susţine acest demers: „Nu cunosc declaraţia făcută în această dimineaţă de ministrul Justiţiei, însă l-am auzit aseară spunând că această desecretizare ar trebui făcută în mai multe etape şi sunt de acord. Acest demers trebuie făcut în etape, şi anume mai întâi trebuie făcută inventarierea documentelor şi, în functie de specificul lor, de categoriile de informaţii, se va proceda la desecretizare. Eu susţin acest demers".

UPDATE  „Respectând procedurile în vigoare, voi desecretiza arhiva SIPA", a declarat ministrul Justiţiei.La insistenţele jurnaliştilor, ministrul a spus că va face acest demers în cel mai scurt timp: "Voi desecretiza arhiva SIPA în cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor şi procedurilor legale". El a mai spus că urmează să discute, miercuri, în plenul şedinţei CSM, solicitarea Consiliului, transmisă marţi Ministerului Justiţiei, privind arhiva SIPA. Toader a precizat că a primit adresa CSM marţi seară.

„Arhiva este în păstrare, în păstrarea autorităţilor şi în momentul prezent este securizată de către Direcţia Penitenciarelor. Nu ştiu informaţia din spaţiul public, înţeleg că a apărut astăzi şi nu îmi permit să o comentez deoarece chiar nu o ştiu. Cu siguranţă, cine a făcut astfel de copii va trebui să răspundă dacă informaţia se dovedeşte a fi adevărată. Personal, n-am vizitat această arhiva, personal n-am cunoştinţă de faptul că s-ar fi copiat, multiplicat, dar vă asigur că, după ce trec aceste zile destul de aglomerate cu proiectele de lege, coduri şi legile justiţiei, mă voi interesa şi voi vedea fizic acea arhivă şi voi vedea parametrii în care se păstrează şi se gestionează”, a declarat Tudorel Toader, întrebat despre informaţiile privind copierea arhivei SIPA.

CSM a cerut infomaţii de la MJ

Consiliul Superior al Magistraturii va trimite Ministerului Justiţiei o adresă în care va solicita informaţii despre situaţia arhivei SIPA, a declarat, marţi, la finalul şedinţei de plen a CSM, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea.

 Propunerea de a cere explicaţii Ministerului Justiţiei (MJ) legate de arhiva SIPA a fost formulată de către judecătoarea Gabriela Baltag, iar plenul CSM a votat în favoarea transmiterii acestei adrese către MJ, a declarat, la finalul şedinţei, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, citată de News.ro.

"S-a hotărât transmiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei pentru a da detalii privind arhiva SIPA, ca în funcţie de asta, după ce ştim exact situaţia de fapt, să ştim cum acţionăm. Am cerut să aflăm care e situaţia arhivei SIPA, ce s-a întâmplat după anul 2005, când s-a dispus desfiinţarea arhivei SIPA, dacă a existat o inventariere, dacă au existat rapoarte unde au fost transmise, toate amănuntele de genul acesta. A existat, într-adevăr, o propunere de hotărâre de Guvern prin care se dorea reglementarea acestui aspect (al arhivei SIPA - n.r.), dar tocmai pentru că nu erau elucidate aceste aspecte şi nu ştiam ce s-a întâmplat din momentul 2005 până în prezent, şi în condiţii de campanii electorale în sistemul judiciar, s-a decis amânarea acestui subiect. Sper că acum să se rezolve odată pentru totdeauna. Trebuie văzut dacă ni se vor da şi, în funcţie de datele care ni se vor da, vom proceda în consecinţă", a afirmat Tarcea.

Ea a mai spus că nu ştie ce conţin arhivele SIPA, precizând că în perioada în care se ştia de existenţa acestui serviciu ea era judecător şi existau "serioase temeri din partea magistraţilor, în sensul că datele existenţe în cadrul acestei arhive ar fi de natură a influenţa într-un fel sau altul cariera şi viaţă profesională a unui judecător".

"Trebuie văzut, tocmai pentru că au existat aceste temeri şi suspiciuni, trebuie să le lămurim", a adăugat preşedinta instanţei supreme.

Ce spunea Liviu Dragnea

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni seara, în cadrul unei emisiuni la Antena 3, că dacă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este "un om corect şi de bună-credinţă", atunci va desecretiza raportul făcut în cadrul ministerului cu privire la dispariţia unor dosare din arhiva SIPA, în caz contrar, încrederea pe care o are în el va fi „aproape de zero”.

„Ştiu şi eu că în 2007 a fost un raport făcut la Ministerul Justiţiei, cred, care se referea la acea spargere sau acea dispariţie a unor dosare din această arhivă. Ministrul Justiţiei actual, că poate să desecretizeze măcar acel raport într-o primă fază, dar eu am mai spus că poate arhiva asta ar trebui desecretizată, ar trebui identificată şi desecretizată”, a afirmat Liviu Dragnea, potrivit News.ro

Liderul PSD a mai spus că dacă au existat persoane care au folosit acele informaţii pentru a şantaja şi influenţa decizii ale justiţiei, înseamnă că s-a petrecut unul dintre cele mai urâte lucruri în România ultimilor ani. „Faptul că cineva ar fi putut sa folosească acele informaţii pentru a şantaja, pentru a influenţa decizii ale justiţiei, mie mi se pare unul dintre cele mai urâte lucruri care s-au întâmplat în România în ultimii ani. Şi poate, într-adevăr dacă aşa este, şi din păcate se pare că s-ar putea ca aşa să fie, acesta poate să fie unul din cele câteva instrumente care au fost folosite de sistem, binom, trinom şi aşa mai departe”, a completat preşedintele Camerei Deputaţilor

Liviu Dragnea a susţinut că va discuta cu colegii săi despre arhiva SIPA, discuţie ce va avea ca finalitate nişte acţiuni, astfel încât această problemă să nu mai existe în România.

„Mie mi se pare mult prea important să pot să mă arunc să spun ce trebuie făcut astăzi, în seara asta. Am vorbit deja cu mulţi colegi, mâine o să începem să discutăm serios să vedem care sunt căile, căile care să ne ducă la o finalitate. Să începem discuţia despre acest subiect şi să finalizăm cu nişte acţiuni, cu nişte fapte şi, în final, această problemă să nu mai existe în România. Dacă şi acum în România se mai folosesc acele informaţii pentru a infuenţa deciziie justiţiei şi poate, nu numai ale justiţiei, atunci nu o să ne mai vindecăm niciodată. Poate fi dureros, poate fi greu, poate fi foarte greu, dar totuşi e o provocare din faţa căreia nu trebuie să plecăm”,a subliniat liderul PSD.

El a ţinut să precizeze că „trebuie cumpănit foarte bine dacă se merge pe desecretizare, dacă se topeşte, dacă dispare pentru că cel mai important este ca judecătorii din România să nu mai poată să fie influenţaţi, presaţi, ameninţaţi, şantajaţi înainte să ia o decizie”.

Liderul PSD: „Trebuie să desecretizeze raportul”

Întrebat cum vede activitatea ministrului justiţiei, Tudorel Toader, Liviu Dragnea a spus că acesta ar trebui să desecretizeze măcar raportul MJ privind dispariţia unor documente din arhiva SIPA.

„O să fiu foarte scurt şi o spun cu tot respectul cuvenit pentru cariera dumnealui şi pentru pregătirea dumnealui: dacă şi în acest subiect legat de noul scandal, cel mai proaspăt scandal care a apărut acum cu arhivele SIPA, dacă nu face nici măcar gestul de a desecretiza raportul, atunci încrederea mea în dumnealui va fi aproape de zero. Dacă va face lucrul ăsta atunci înseamnă că este de bună credinţă şi este un om corect, care chiar vrea să participe la acest proiect pe care noi l-am început după 11 decembrie”, a conchis Liviu Dragnea.

Evenimentul Zilei a scris că parte din arhiva SIPA - care ar conţine de la 10.000 de dosare până la 21.000 de documente, inclusiv 3.000 de dosare ale magistraţilor - a fost copiată, iar unele documente au fost sustrase şi chiar distruse. Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească faptele din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.⁠⁠⁠⁠