Laura Codruţa Kovesi, prima reacţie după ce a câştigat la CEDO: „Hotărârea consolidează statutul tuturor magistraţilor din Europa”

Imagine: Inquam Photos

Şefa Biroului Procurorului Public European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi – fostul procuror şef al DNA – a declarat că decizia prin care a fost revocată din funcţie a fost luată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi libertatea de exprimare.

Reacţia fostei şefe a DNA – la solicitarea i-a dat câştig de cauză în procesul deschis împotriva statului român în legătură cu înlăturarea ei de la şefia DNA din 2018, la iniţiativa ministrului Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, cu sprijinul CSM şi al CCR. 

Judecătorii au fost în unanimitate de acord că în revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA s-au încălcat art 6, al 1, şi art 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Iată ce scrie Laura Codruţa Kovesi după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate: 

• „Această decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) clarifică, în primul rând, o chestiune de principiu legată de independenţa procurorilor şi, implicit, a sistemului judiciar, dar mai sunt şi alte lucruri pe care le lămureşte.
• Decizia Curţii Constituţionale a României cu privire la revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA a atribuit o putere discreţionară ministrului justiţiei de a revoca un procuror cu funcţie de conducere, fiind anulată în acest fel orice protecţie a magistraţilor contra arbitrariului deciziilor politice, iar, pe de altă parte, a înlăturat posibilitatea atacării efective a unei decizii de revocare, deşi aceasta afectează un drept fundamental al persoanei.
• Atunci când am introdus acţiunea la CEDO am declarat că «doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, întrucât decizia Curţii Constituţionale poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public».
• Prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curţii Constituţionale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în faţa unei instanţe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viaţă profesională.
• Persoanele nu ar trebui să fie subiect al deciziilor Curţilor Constituţionale, ci doar principiile. Ceea ce stabileşte CEDO este că persoanele  trebuie să aibă întotdeauna dreptul şi posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare în faţa unei instanţe de judecată.
• Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate. Ar trebui să medităm cu privire la faptul că, într-un stat european, procedura care a condus la decizia de revocare a procurorului-şef al DNA a fost realizată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi libertatea de exprimare.
• CEDO stabileşte că opiniile pe care le-am exprimat public cu privire la modificări legislative sau independenţa justiţiei nu pot constitui motiv pentru sancţionarea unui magistrat. Mai mult, CEDO a decis că motivele care au fost invocate pentru revocare «nu sunt susţinute de elemente de probă specifice şi, prin urmare, acestea nu pot fi considerate ca fiind convingătoare în întregul context al cauzei».
• Ştim cu toţii că revocarea mea a făcut parte dintr-o campanie de intimidare a sistemului judiciar, în încercarea de a descuraja lupta împotriva corupţiei. Totodată, CEDO motivează că revocarea din funcţia de procuror şef a avut un «efect de descurajare», în sensul că «ar fi trebuit să îi descurajeze nu numai pe aceasta, ci şi pe alţi procurori şi judecători ca pe viitor să participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar şi, în general, cu privire la aspecte legate de independenţa sistemului judiciar».
• Aşa cum şi hotărârea CEDO menţionează «se pare că îndepărtarea prematură a reclamantului din funcţia sa de procuror şef al DNA a învins chiar scopul menţinerii independenţei sistemului judiciar».
• Această hotărâre a CEDO consolidează statutul tuturor magistraţilor din Europa şi îi apără de ingerinţe politice discreţionare din partea reprezentanţilor altor puteri într-un moment în care independenţa celor care investighează corupţia sau alte fapte grave este pusă sub semnul întrebării în mai multe locuri şi în mai multe modalităţi.
• Nu am depus o cerere pentru despăgubiri băneşti, pentru că am considerat că decizia CEDO este suficientă pentru mine ca remediu, dar şi pentru că, nu doream ca o potenţială compensaţie să fie plătită din bugetul de stat, implicit din banii românilor.
• Sper ca această hotărâre să reprezinte o reparaţie simbolică pentru toţi magistraţii hărţuiţi în ultimii ani!
• Sper ca această decizie să dea curaj magistraţilor români!
• Pentru toţi cei care ne-au susţinut, pentru cei care au susţinut statul de drept, indiferent de riscurile, de intimidările şi hărţuirile la care au fost supuşi, astăzi este un moment important şi reamintesc ceea ce am spus în ziua revocării: să nu abandonăm!
• Sunt convinsă că a meritat, motiv pentru care spun din nou: NU abandonaţi!”

Cum a fost revocată de la şefia DNA Laura Codruţa Kovesi

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat iniţial să semneze decretul de eliberare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, iar speţa a ajuns, prin sesizarea premierului Viorica Dăncilă, pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader.

Kovesi a fost demisă din funcţie în 9 iulie printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, după ce o decizie a Curţii Constituţionale a statuat că „Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.

Procedura a demarat în 22 februarie 2018, când ministrul Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, a anunţat că declanşează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, prezentând un raport cu 20 de "acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept".

Toader i-a reproşat şefei DNA tergiversarea unor dosare, depăşirea atribuţiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanţă 13, comportament autoritar şi discreţionar, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti. De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul şefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploieşti, iar PSD - ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.

Raportul ministrului Justiţiei referitor la şeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

În replică, ministrul Tudorel Toader a sesizat Curtea Constituţională în cazul acestui refuz, iar CCR a constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituţională, pe acest subiect, între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis. Urmarea - în 9 iulie Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare.