Judecătoarea Camelia Bogdan cere CSM să-i apere reputaţia profesională. „Domnul Mihai Gâdea are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti, preşedintele completului care a decis condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul “Privatizării Institutului de Cercetări Alimentare”, cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputaţia profesională după ce activitatea ei a fost subiectul unor dezbateri în mai multe emisiuni ale postului Antena 3. Magistratul susţine că a fost linşat mediatic.

Mai exact, Camelia Bogdan explică în primul rând în scrisoarea trimisă către CSM că persoanele care o denigrează (Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea) sunt datoare, într-o formă sau alta, lui Dan Voiculescu – „îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori alta, persoanei condamnate de mine”.

„Pentru detalii în privinţa discuţiilor cu un vădit caracter denigrator la adresa mea şi a sistemului de justiţie din emisiunile difuzate de Antena 3, în perioada 10.02-16.02.2016, vă rog respectuos a solicita sprijinul Consiliului Naţional al Audiovizualului în baza Protocolului de colaborare dintre CSM şi CNA. Neurmărind toate aceste emisiuni, nu vă pot reda cu acurateţe toate acuzaţiile aduse mie şi sistemului judiciar cu încălcarea de către postul Antena 3 a obligaţiei impuse de art. 3 (2) al Legii Audiovizualului privind „informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor” pentru a favoriza „libera formare a opiniilor”. Din contră, fără o minimă intervenţie a moderatorului, impusă în asemenea situaţii de legislaţia audiovizuală, invitaţi permanenţi ai postului Antena 3, precum Mugur Ciuvică, ori persoane invitate constant precum Lucia Hossu Longin, au proferat acuzaţii grave la adresa mea, calificându-mă drept „o judecătoare coruptă”, şi-a început cererea Camelia Bogdan.

Camelia Bogdan arată că site-ul Antenei 3 îi aduce acuzaţia că a săvârşit “potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii” cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apără de „pârnaie”. Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea”.

Ciuvică: „Are o afecţiune psihică”

Practic, într-o emisiune la Antena 3, din 10 februarie, Mugur Ciuvică a acuzat-o pe Camelia Bogdan că a participat la un seminar susţinut de APIA – aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Pentru participarea sa, judecătoarea a primit 10.000 de lei, bani care erau consemnaţi public în declaraţia de avere. 

Ciuvică arata atunci că judecătoarea nu ar fi fost imparţială, în contextul în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată în dosarul ICA. 

De asemenea, Mugur Ciuvică s-a arătat indignat şi în legătură cu faptul că magistratul ar fi participat la alte seminarii, dând de înţeles că trebuia să fie şi la serviciu. 

„Doamna Camelia Bogdan (judecătoarea) e dromomană, adică are o afecţiune psihică. Această boală se manifestă prin faptul că merge peste tot. A fost la seminarii, în ţară şi peste tot prin străinătate. La niciuna din celelalte deplasări nu a mai încasat bani. A primit doar de la Ministerul Agriculturii”, a spus Ciuvică, la Antena 3.

Dezvăluirea lui Mugur CIuvică a fost difuzată repetat la Sinteza Zilei şi comentată de diverşi analişti din platou. Ea a fost preluată de Jurnalul Naţional, dar şi de alte site-uri afiliate trustului Intact.  Pe 11 februarie, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în cazul judecătoarei Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti. Oficialii IJ au spus că se vor efectua verificări pentru a se stabili dacă există sau nu indiciile vreunei abateri disciplinare.

Precizările Cameliei Bogdan

- am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de Secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioadă,


- nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,


- nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societatea care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,


- în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilităţi între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate”,

- banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,


- colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,


- am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

“Un adevărat linşaj mediatic”

“Cum se poate apăra de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?”, este una din întrebările retorice pe care a ridicat-o, în cerere, Camelia Bogdan. Ea arată că a fost supusă “unui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presa subordonată regimurilor totalitare”. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Vişinescu pentru crime împotriva umanităţii, un portal de ştiri a afirmat că aceasta reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

Judecătoarea arată că a constatat, din analiza surselor deschise, că jurnaliştii angajaţi într-o campanie de denigrare a sa după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta. 

Ea îi aminteşte pe fostul senator şi ziarist Sorin Roşca Stănescu, şi pe proprietarii site-ului Lumea Justiţiei: Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc, care în anii 2000 scriau despre afacerile lui Dan Voiculescu. 

Nu este deloc lipsit de interes faptul că în data de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc - titrau „Diavolul e Voiculescu” şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare”, scrie Camelia Bogdan.

De asemenea ea arată că Sorin Roşca Stănescu, titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpăra timp pentru strigoii Securităţii” că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifică cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. Şi tot de aici, clasa politică se poate scutura de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar aceasta ţară ar merita să-l câştige.”

“Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului Ziua în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explica motivaţia acestora”, arată Camelia Bogdan, în cererea depusă la CSM.

Ce spune Camelia Bogdan despre Mugur Ciuvică

Despre Mugur Ciuvică, judecătoarea arată că acesta a fost “un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteza Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat”.

Concluzia judecătoarei: “Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori alta, persoanei condamnate de mine”.

Ce spune despre excutarea silită

Camelia Bogdan mai explică în cererea de apărare a reputaţiei că “este necesară protejarea puterii judiciare împotriva unor atacuri care sunt neîntemeiate, având în vedere şi faptul că magistraţii au obligaţia de rezervă”.

  • „Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vica şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.
  • „Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asigurătorii pentru garantarea ordinului de confiscare”.
  • „Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale incumbă organelor  proprii de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. Fisc”.
  • „Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile de asigurătorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit”.
  • „Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedură fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu”.
  • „Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la cale sunt supusă în mod periodic”
  • „Este adevărat că printre temele de interes se include şi funcţionarea sistemului de justiţie, aceasta fiind o instituţie esenţială într-o societate democratică, însă trebuie avut în vedere rolul puterii judiciare în societate precum şi faptul că acţiunea justiţiei, valoare fundamentală într-un stat de drept, are nevoie de încrederea cetăţenilor pentru a îndeplini scopul de serviciu public”.


Despre independenţa Justiţiei

Camelia Bogdan arată că de altfel, începând cu 2013, în cadrul capitolelor ce vizau „Independenţa sistemului judiciar”, campaniile mediatice de hărţuire a unor magistraţi, actele de intimidare ori presiunile nejustificate asupra sistemului judiciar exercitate prin unele mijloace de informare în masă au fost constant în atenţia Rapoartelor Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Ultimul Raport MCV solicită CSM „să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei”.

„Vă rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul său, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi””, a concluzionat Camelia Bogdan, în cererea de apărare a reputaţiei.


“Aveam cunoştinţă de asemenea şi de faptul că CSM-ul verificase anterior compatibilitatea între calitatea de magistrat şi calitatea de lector in cadrul altor structuri de formare profesională a altor categorii profesional, constatând că nu există nici o incompatibilitate”, mai precizează judecătoarea.
Ea arată că a solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilităţi între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”, în cadrul proiectului „Furnizarea serviciilor de consultanţă pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA”. Solicitarea mea către ANI a format obiectul lucrării nr. 10626/14.07.2014, înainte de semnarea convenţiei civile de prestări servicii cu societatea SC FDI TOP Consult SRL (în data de 17.07.2014).
“Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar inculpaţii la plata reparării prejudiciului în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale. Este posibil ca în perioadele în care am mai judecat anumite cauze salariul să îmi fi fost plătit din împrumuturile acordate de România de Fondul Monetar Internaţional şi care trebuie restituite de România, din activitatea de recuperare a creanţelor bugetare. Vă rog să observaţi astfel că, urmând acest fals silogism, ajungem la concluzii ridicole, de o vădită rea-credinţă, concluzii publicate cu scopul de a mă defăima, dar în egală măsură şi cu scopul de a defăima sistemul judiciar, în ansamblul său”, susţine Camelia Bogdan.

Despre “confiscarea bunurilor obţinute în mod fraudulos”

Judecătoarea arată că este specializată în combaterea infracţiunilor de spălare banilor, şi participă la multe semiinarii şi cursuri de perfecţionare.

“Este adevărat că prin prisma specializării mele, am observat că pe plan internaţional, se încearcă, în domeniul investigării infracţiunilor generatoare de profit, abandonarea treptată a teoriilor tradiţionale, retributive, în care restrângerea libertăţii individuale este condiţia sine qua non pentru restabilirea ordinii de drept, a prevenţiei generale şi speciale şi aplicarea unei noi politici axate nu atât pe restrângerea libertăţii individuale, ci, mai degrabă, pe confiscarea bunurilor obţinute în mod fraudulos”, subliniază Camelia Bogdan.

Magistratul susţine că în calitate de practician, a observat ca pe rolul  instanţelor unde şi-a desfăşurat si îşi desfăşoară activitatea sunt înregistrate numeroase cauze in care nu au existat preocupări din partea organelor de anchetă în ceea ce priveşte necesitatea sechestrării şi confiscării produselor infracţiunii.

Pe de altă parte, ea arată că identificarea produsului infracţiunii nu este o operaţiune facilă: în prezent, metodele de spălare a banilor sunt limitate numai de imaginaţia infractorilor. “Datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, asistăm la un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a flagelului”

Care sunt noile tendinţe în “spălarea banilor”

“Vorbim despre produsul unor infracţiuni – spălare de bani, fapte de corupţie - cu un puternic caracter transnaţional şi, pe de altă parte, de practică judiciară şi instrumente menite a le combate, dezvoltate la nivel internaţional pentru a aduce în patrimoniul statului banii furaţi. Orice magistrat care doreşte să-şi exercite profesia la cele mai înalte standarde în aceste domenii trebuie să fie la curent cu ultimele dezvoltări în materie la nivel internaţional, să aibă contacte cu omologi din alte state care respectă Statul de drept, combat corupţia şi urmăresc garantarea principiului „CRIME DOES NOT PAY” – CRIMINALITATEA NU PRODUCE VENITURI. Altfel spus, NU ESTE RENTABIL SĂ FII INFRACTOR.”

“În acest domeniu, am simţit şi eu nevoia actualizării cunoştinţelor mele şi a împărtăşirii lor în astfel de conferinţe ori seminare, pentru a putea atrage atenţia, în mod argumentat, asupra noilor tendinţe ale procesului de spălare a banilor si pentru a eficientiza procesul de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii/de siguranţă în vederea recuperării produsului infracţiunii. Nu este de neglijat aspectul că neajunsul  sistemelor de prevenire constă în faptul că autorităţile sunt mereu cu un pas în urma infractorilor, fiindu-le oferită doar posibilitatea de a-şi adapta metodologia de investigare în funcţie de noile tendinţe observate în comportamentul  infractorului financiar”, a conchis Camelia Bogdan.
 
8 august 2014

Completul care a dat pe 8 august 2014 sentinţa de condamnare privatizării ICA a fost format din judecătorii Camelia Bogdan (preşedinte) şi Alexandru Mihai Mihalcea. Magistraţii au decis ca cei implicaţi în acest caz să plătească prejudiciul de aproape 60 de milioane de euro şi confiscarea imobilelor unde functionează Grivco şi Antena 3.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite