INTERVIU VIDEO Marius Diaconescu, istoric: Maghiarii au luat autonomia secuilor, nu românii

INTERVIU VIDEO Marius Diaconescu, istoric: Maghiarii au luat autonomia secuilor, nu românii

Marius Diaconescu, lector universitar şi doctor în istorie la Facultatea de Istorie din Bucureşti

UDMR a refuzat propunerea lui Traian Băsescu de reorganizare teritorială şi cere amânarea proiectului, iar PDL dă semne să accepte acest lucru. Decizia finală va fi luată însă în şedinţa de luni a coaliţiei de guvernare. Cu sau fără reorganizare, chestiunea Ţinutul Secuiesc rămâne de actualitate şi strârneşte polemici vii, chiar dincolo de graniţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În România trăiesc, potrivit recensământului din 2002, circa 1.431.807 de etnici maghiari, dintre care circa 670.000 sunt secui.

Sunt secuii unguri? O mare parte a istoricilor spun că nu, însă originea lor a stârnit o serie de teorii. “Nici măcar ungurii cei mai naţionalişti nu au căzut de acord cu privire la originea secuilor”, afirmă istoricul Marius Diaconescu într-un interviu video acordat adevarul.ro.

Vezi aici de ce nu i-ar avantaja pe secui autonomia

În secolele XII – XIII, cronicile maghiare vorbeau despre secui ca fiind urmaşi ai hunilor. Treptat, din dorinţa de a se crea o legătură între secui şi unguri, au fost create o serie de teorii.

Marius Diaconescu, lector universitar şi doctor în istorie la Facultatea de istorie din Bucureşti,  afirmă că  toate  aceste teorii sunt poveşti frumoase “de adormit copiii seara, care însă influenţează opinia publică”. “Probabil că a fost un nucleu cândva de urmaşi ai hunilor, cazarilor, cabarilor sau alte populaţii migratoare care s-au adunat pe lângă unguri. Ăla a fost nucleul, dar în permanenţă au venit şi alţii care s-au aşezat împreună cu ei”.

Vezi în prima parte video a interviului care sunt teoriile despre secui:

În urmă cu 500 de ani, secuii aveau conştiinţa originii lor, acum mulţi îşi spun maghiari.

Ce s-a schimbat în conştiinţa lor? Secuii au început să se considere maghiari în epoca modernă. Transformările în conştiinţa lor au apărut ca urmare a evoluţiei instituţiilor, pe măsură ce s-a dezvoltat, în Transilvania, şcoala în limba maghiară, s-au publicat mai multe cărţi. “În secolul XVIII apar ziarele, iar în secolul al XIX-lea deja este o adevărată  explozie a presei în limba maghiară. Toate au contribuit la schimbarea mentalităţii”.

Secuii aveau avantaje în detrimentul românilor

Maghiarii din judeţele Harghita şi Covasna, aşa numitul Ţinut Secuiesc, revendică de mai bine de 20 de ani autonomia de care s-au bucurat în urmă cu câteva secole.

În ce a constat autonomia secuilor în Evul Mediu? Spre deosebire de saşii, maghiarii şi românii din Transilvania, în Evul Mediu secuii au beneficiat multă vreme de privilegii economice şi fiscale, ca răsplată pentru contribuţia lor militară. “Până la jumătatea secolului al XVI-lea, ei au fost folosiţi ca avangardă în armatele Regatului Ungar. Erau trimişi pe toate fronturile, oriunde era nevoie de ei, nu numai la graniţa de est a Transilvaniei. Asta însemna că, spre deosebire de saşi, maghiari şi chiar români, ei nu plăteau niciun fel de impozite”, afirmă profesorul Diaconescu, expert în istoria medievală a Transilvaniei şi în relaţiile româno-maghiare.

Autonomia secuilor în Evul Mediu s-a tradus prin libertăţi judecătoreşti şi prin autoguvernare. “Şi saşii aveau autonomie. Chiar şi românii aveau autonomie  în anumite zone în care se autoguvernau, cum ar fi în zona Beiuşului - pe domeniul Episcopiei din Oradea, în districtele româneşti din zona Banatului, în districtul Haţegului. Românii se judecau separat după legile lor, la fel şi secuii. Aveau propriul cod de legi, propriul judecător, iar voievodul Transilvaniei nu intervenea în aceste judecăţi. Asta înseamnă autonomie în Evul Mediu: dreptul de a te judeca după propriile legi şi cu proprii judecători, fără ingerinţe externe”.

Despre această autonomie a secuilor aşezaţi în S-E Transilvaniei se poate vorbi, potrivit documentelor vremii, încă din secolul al XII-lea, după ce maghiarii au terminat de cucerit Transilvania, precizează istoricul.

“Autonomia în Evul Mediu nu era ceva specific Transilvaniei, ci întregii Europe. În schimbul autonomiei, regii puteau să colonizeze mai uşor. Saşii au venit în Transilvania pentru că li s-a promis autonomie”.

Ungurii cereau impozitarea secuilor

Secuii încep să piardă din privilegii pe la jumătatea secolului al XV-lea, dar mai ales după dispariţia Regatului medieval al Ungariei prin bătălia de la Mohacs (1526 ). De atunci nu au mai existat aşa multe războaie la care să fie solicitaţi. “Principii din familia Bathory, care au condus Transilvania în secolul al XVI-lea, au devenit duşmanii de moarte ai secuilor pentru că i-au supus la impozite egale cu ungurii, saşii sau cu ceilalţi locuitori. Chiar în Dieta Transilvaniei, ungurii spuneau: ’De ce secuii să nu plătească impozite? ’ ”, afirmă Marius Diaconescu.

Lipsiţi de privilegiile de care se bucurau, secuii s-au răsculat de mai multe ori, în secolul al XVI-lea. În veacul următor, mentalitatea lor se schimbă şi devin meşteşugari şi negustori pentru a-şi asigura resursele de trai.

Unde erau situaţi secuii? Istoricul afirmă că secuii au rămas în aceleaşi zone în care documentele îi menţionează pentru secolele XII – XIII.  “Putem spune că secuii au rămas în mare parte a zonei de astăzi: Harghita – Covasna - Mureş. Lângă Turda, zona Arieşului, mai erau câteva mii de km pătraţi în care erau menţionaţi secuii. Ei au primit un mare număr de imigranţi, dar şi ei au imigrat. Cei mai mulţi ceangăi din Moldova de astăzi sunt vechi secui. Unii au fugit din Transilvania de frica jandarmilor”.

Lectorul universitar susţine că astăzi mulţi români din secuime nu mai ştiu româneşte, însă această asimilare trebuie văzută ca un proces natural. “Din păcate, mulţi istorici români sunt orpilaţi de această asimilare, dar aşa cum noi asimilăm pe alţii şi noi am fost asimilaţi, este un proces firesc”.

Ungurii le-au luat autonomia

Maghiarii secui îşi cer astăzi autonomia pe care au pierdut-o după 1867 - crearea imperiului dualist Austro-Ungar.

“La 1867, practic, s-a reconstituit Regatul Sfântului Ştefan şi Transilvania a fost alipită Ungariei. Deputaţii dietei din Transilvania, în majoritate maghiari, au hotărât unirea cu Ungaria, chiar şi unii români nu au fost împotriva acestui lucru”, menţionează profesorul Marius Diaconescu.

Prin uniformizarea instituţiilor în tot Imperiul, în câţiva ani autonomiile secuieşti au dispărut total. „Ungurii au distrus autonomia, nu românii. Când spun ungurii că românii le-au distrus autonomia este o minciună, un fals. După 1876 nu mai putem vorbi de nici un fel de autonomie secuiască”.

Marius Diaconescu afirmă că „pentru că subiectul deranjează”, istoriografia maghiară nu pune deloc accentul pe desfiinţarea autonomiilor secuieşti.

Vezi în partea a doua a interviului video cum au reacţionat secuii faţă de pierderea autonomiei:

Puciul organizat  de secuiul Gabor Ugron împotriva românilor

Tensiunile dintre secui şi români au început după 1848, în timpul revoluţiei din Transilvania, când regimentele militare secuieşti au fost de partea guvernului maghiar şi împotriva românilor. “Înainte însă, se răsculau împreună împotriva nobililor”, precizează profesorul universitar.

Un moment interesant a avut loc în 1877, în războiul de independenţă al României, când prin iniţiativa lui Gabor Ugron, deputat în Parlamentul de la Budapesta, secuii „au încercat să atace România pe la spate”.

 „Turcia a cerut ajutor Austro-Ungariei, care însă a refuzat şi a promis neutralitate. În schimb, Anglia şi-a găsit susţinători la secui şi le-a trimis bani pentru a înarma o legiune secuiască cu care să se treacă peste munţi, în Moldova, cu scopul de a arunca în aer podul de cale ferată peste Siret, să nu mai fie alimentată armata cu trupe şi armament.  Proiectul a fost dus destul de departe. S-au înarmat circa 1.000 de oameni, conduşi de acest Gabor Ugron, parlamentar maghiar, cu arme moderne. Au fost opriţi la graniţă după ce la Bucureşti s-a aflat şi au intervenit, la Budapesta, politicienii români ai vremii ca să fie oprit acest puci, pentru că risca să degenereze. Au fost arestaţi liderii acestor legionari secui, însuşi Gabron Ugron, însă au fost eliberaţi, după câteva săptămâni de procese. Adica s-a hotărât neînceperea urmăririi penale, să folosim un termen la modă.

Un istoric maghiar, secui la origine, scria ironic, pe la 1920, că justiţia şi-a făcut ca de obicei dreptate. El spunea că a fost o ultimă manifestare războinică a secuilor, dar a fost destul de critic la adresa lor. În sinteza de istorie a Transilvaniei, scoasă de istoricii maghiari la Budapesta, prin anii 1990, în volumul 3 este pomenit acest puci, dar cu ceva de genul: ’o ultimă manifestare a romantismului secuiesc’. Asta arată cum s-a schimbat atitudinea lor, odată cu trecerea timpului, faţă de acest moment important”, povesteşte istoricul.

După 1900, secuii au suferit la fel ca şi românii de politica de maghiarizare, însă ei şi-au asumat conştiinţa maghiară. „Şi atunci, ca şi acum, ei erau tot timpul cu cereri şi petiţii, tot timpul se plângeau. Sunt însă oameni harnici, dar îi dezavantajează geografia locului. Dacă ar fi avut zonă mai bogată economic, poate că le-ar fi fost mai bine astăzi şi nu ar fi vrut să se separe  de ceilalţi care locuiesc în Transilvania”, este de părere lectorul universitar.

„Patriotismul nu ţine cont de etnie”

Referitor la situaţia actuală: pretenţiile maghiarilor de autonomie a Ţinutului Secuiesc, Marius Diaconescu îl citează pe omul politic şi istoricul, Ioan Cavaler de Puşcariu, care deşi se afla în Transilvania anexată de autro-ungari, afirma, la sfârşitul secolului XIX, că „patriotismul nu ţine cont de etnie”. „El sugera că indiferent dacă eşti român, ungur sau sas, tot patriot eşti pentru că aparţii ţării în care trăieşti. Acea vorbă s-ar putea aplica şi astăzi în Transilvania. Eu, în Maramureş, am trăit cu vecini unguri. Ne-am bătut, ne-am jucat împreună când eram copii, am fost şi la muncă împreună. În Secuime, ei se tem de români. Se tem să nu fie asimilaţi”.

Vezi în partea a treia a interviului video ce spune istoricul despre sprijinul pe care Budapesta îl acordă maghiarilor din Secuime:

Lectorul universitar aminteşte şi obiceiul nescris al locului: bărbaţii secui nu prea au voie să se căsătorească cu fete românce, în schimb fetelor secuice li se indică să se căsătorească cu români. „Femeia este cea care defineşte etnia, limba maternă şi sentimentele urmaşului, a generaţiei a doua a familiei mixte. Asta se întâmplă în Secuime, în restul Transilvaniei mariajele mixte sunt ceva normal şi ungurii s-au obişnuit cu realitatea istorică”.

„Politicienii trebuie să se abţină de la declaraţii belicoase”

L-am întrebat pe profesorul Diaconescu şi despre afirmaţiile recente ale liderului PDL Covasna, Dan Manolăchescu (foto), care a spus că s-ar crea un nou Kosovo dacă se va înfiinţa Ţinutul Secuiesc. “Este o mare prostie a acestui politician şi nu cred că este singurul. Nu trebuie alimentate aceste sentimente extermiste nici din partea română, nici din cea maghiară. Nici românii, nici secuii, în ciuda legendelor, nu sunt atât de aprigi la mânie precum sunt sârbii şi albanezii. Putem convieţui, dar fără declaraţii de la acest nivel. Domnii parlamentari ar trebui să se abţină de la declaraţii belicoase, de la ameninţări, şi ar trebui să se gândească cum să convieţuim, nu cum să ne despărţim”, afirmă istoricul.

Potrivit acestuia, de noi toţi depinde o bună convieţuire, nu de politicieni. “Până la urmă ce ne interesează este să avem cu toţii o pâine pentru copiii noştri, o slujbă, o şcoală, un loc unde să ne distrăm, să ne relaxăm. Cine este interesat să fie războaie şi crime? Doar cei care pot profita după asta şi sunt destui.

“Secuii trebuie să accepte realitatea: sunt cetăţeni ai României”

Istoricul este de părere că secuii nu vor conflict, însă politicienii maghiari greşesc atunci când ameninţă cu nesupunere civică. “Să nu uite că sunt cetăţeni ai României. Indiferent că le place sau nu, în acest moment Transilvania este în România, iar ei trebuie să accepte realitatea că sunt cetăţeni ai aceste ţări. Nu le place? La revedere, pot să plece. Cât timp sunt aici şi plătesc impozite, ca şi noi, trebuie să lucreze pentru bunăstarea ţării, nu pentru distrugerea ei”.

Marius Diaconescu afirmă că deschiderea biroului Ţinutului Secuiesc la Bruxelles este “un pahar de cerneală într-un lighean cu apă”. “Domnul Tokes profită de poziţia sa de europarlamentar şi de anumite relaţii pentru a agita spiritele. Este clar că ungurii câştigă ca imagine prin deschiderea acestui birou şi urletele românilor sunt în favoarea ungurilor. Europarlamentarii noştri puteau să îi dea posibilitatea lui Tokes să deschidă acest birou secuiesc în cadrul reprezentanţei României. Ar fi fost mult mai câştigată România, ca imagine. Dar, din moment ce Tokes strigă încontinuu - ’noi ungurii suntem asupriţi şi voi românii aveţi toate drepturile’, automat vor fi unii care îl vor crede”.

“Autonomia va duce la asimilarea lor”

Există soluţii pentru Ţinutul Secuiesc? Istoricul Marius Diaconescu afirmă că este o întrebare destul de grea, însă dă exemplul românilor aflaţi la graniţa învecinată cu Ungaria, care au fost asimilaţi în urma libertăţilor primite.

Le-aş spune concetăţenilor noştri maghiari să se bucure atâta timp cât nu au autonomie pentru că, în momentul în care vor avea absolut toate libertăţile cerute, ei vor începe să fie asimilaţi de la sine. Cât timp au motiv să se mobilizeze, vor păstra vie conştiinţa lor maghiară. În momentul în care nu va mai exista motiv de ceartă, de dispută, vor dispărea încet. Probabil că unora le este frică de asta. Autonomia ar duce la asimilare în câteva decenii. Uitaţi-vă la românii din graniţa învecinată cu Ungaria. Se bucură de multe libertăţi, tocmai asta a făcut ca în ultimii 30 –40 de ani să fie asimilaţi aproape complet. Pentru noi, pentru români, ar fi avantajos pentru că ar duce la asimilare, dar ar fi păgubos pentru ei. Dar fiecare alege. Opţiunea 8+2 iniţiată de preşedintele Băsescu era o capcană pentru a-i despărţi pe unguri, pe principiul ’Divide et impera’ (divide şi cucereşte)”, conchide lectorul universitar.

Reorganizarea administrativ-teritorială a României în mai puţine judeţe ar elimina discrepanţele economice actuale dintre unele zone, afirmă istoricul Marius Diaconescu într-un interviu video acordat adevarul.ro

citeste totul despre: