INTERVIU Oficial britanic: BREXIT nu va aduce nicio schimbare în angajamentul Marii Britanii faţă de România

INTERVIU Oficial britanic: BREXIT nu va aduce nicio schimbare în angajamentul
Marii Britanii faţă de România

Robin Walker, subsecretar de stat în Ministerul pentru Ieşirea din UE FOTO Eduard Enea

Negocierile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană au început, dar procesul este unul foarte complicat, generând multe incertitudini. O serie de clarificări sunt aşteptate vineri,22 septembrie, când premierul Marii Britanii,Theresa May, va rosti la Florenţa discursul privind viziunea sa asupra relaţiilor dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană.

România are un rol special în acest proces, atât prin prisma  intereselor legate de comunitatea românească din Marea Britanie, dar şi datorită parteneriatului strategic pe care îl are cu Regatul Unit. Mai mult, România va deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019, momentul în care ieşirea Marii Britanii din UE va deveni efectivă. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a propus deja ca primul summit UE 27 să fie organizat la Sibiu, pentru a se lua deciziile importante privind viitorul Uniunii Europene fără Marea Britanie. În acest context, a avut loc vizita la Bucureşti a lui Robin Walker, subsecretar de stat în Ministerul pentru Ieşirea din UE, structura guvernului de la Londra care negociază procesul de părăsire a Uniunii Europene. 

Aţi venit într-o scurtă vizită în România într-un moment important  al procesului de negociere privind Brexit-ul, moment în care se aşteaptă clarificări din partea premierului Teresa May. Aveţi un mesaj pentru guvernul de la Bucureşti şi pentru cetăţenii români?

Mesajul este unul foarte clar, Marea Britanie pune mare preţ pe relaţia cu Uniunea Europeană . Britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană, dar nu au decis de fel să părăsească Europa. Noi  ne dorim o relaţie bilaterală pozitivă  cu România, o relaţie bună cu toţi aliaţii noştri. Cred că premierul May va sublinia  faptul că avem  aceeaşi cultura europeană comună, aceleaşi valori  legate de democraţie, de statul de drept, valori pe care vom continua să le împărtăşim şi pe viitor. Aceasta este baza unei relaţii bune între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

Românii stabiliţi în Marea Britanie îşi vor păstra toate drepturile

România are un interes special în ceea ce înseamnă Brexit-ul, ţinând cont de comunitatea românească semnificativă din Marea Britanie. Care va fi viitorul acestor oameni, dacă ne referim în primul rând la statutul pe care îl vor avea românii pe piaţa muncii din Regatul Unit?

În primul rând, cetăţenii europeni care s-au stabilit în Regatul Unit şi au contribuit la economia, la serviciile noastre publice, la diversitatea  Marii Britanii sunt bineveniţi şi vor continua să fie bineveniţi. Vrem să asigurăm, în cursul negocierilor pentru  ieşirea din UE, un nivel maxim de protecţie a drepturilor cetăţenilor europeni stabiliţi în Regatul Unit şi a cetăţenilor britanici care trăiesc în Uniunea Europeană. Sunt în jur de patru milioane de oameni care ar putea fi afectaţi direct de Brexit şi trebuie să-i asigurăm că îşi pot continua viaţa cu cât mai puţine inconveniente posibile. În circumscripţia în care am fost ales, sunt mulţi români, membri care aduc valoare comunităţii. În timpul referendumului eu am susţinut ca Marea Britanie să rămână în UE, dar şi cei care au militat pentru a părăsi Uniunea Europeană au spus că trebuie să controlăm migraţia, dar cei stabiliţi deja să continue să stea în ţara noastră.


Din păcate, românii din Marea Britanie au fost un subiect în dezbaterea legată de Brexit.

Din nefericire. Una dintre temerile exprimate în timpul dezbaterilor a fost cea legată de faptul că libera circulaţie din cadrul Uniunii Europene ar putea duce la o migraţie fără control. Lipsa controlului şi nu oamenii a fost problema. Nu s-a pus în discuţie  situaţia personală a celor veniţi în Marea Britanie. Şi cei care au făcut campanie pentru ieşirea din UE au spus că nu au nimic cu persoanele individuale,cu cel care lucrează într-un  spital, de exemplu. În cursul acestui proces de ieşire din UE, trebuie să continuăm să atragem persoane competente pentru economia noastră , să asigurăm stabilitate pentru cei care s-au stabilit aici, inclusiv românii şi, în al treilea rând, să îndeplinim dorinţa britanicilor de a avea un consens democratic privind politicile legate de imigraţia în Marea Britanie. Urmărim în cursul negocierilor, să avem un bun acord cu UE, care să-i asigure pe cei stabiliţi în Marea Britanie şi familiile lor de respectarea drepturilor pe care le au. După aceea vom stabili noile politici privind imigrarea care vor îndeplini dorinţa de a avea un control mai mare, dar asta nu va însemna că vom închide uşile.

Există garanţii că aceste drepturi vor fi păstrate după Brexit?

În negocierile care au început deja, noi am exprimat o poziţie maximalistă în ceea ce priveşte păstrarea dreptului la muncă, la acces la sistemul de securitate socială, pensii sau sistemul de Sănătate. În plus, în ceea ce priveşte calificarea profesională, oferim mai mult decât recunoaşte Uniunea Europeană, prin extinderea acestui drept asupra acelor persoane care se află într-un proces de calificare, cum ar fi asistentele din România care se califică în Marea Britanie. Aceste calificări vor fi recunoscute nu numai în Regatul Unit, dar şi în Uniunea Europeană. Avem o atitudine pozitivă în timpul negocierilor, iar în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor, pe lista tuturor punctelor de discuţie cu Comisia Europeană, două treimi sunt trecute cu verde pentru că am căzut de acord. Sunt şi puncte divergente, cum ar fi jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie, dar în majoritatea aspectelor care privesc direct viaţa oamenilor, cum ar fi pensiile, dreptul de a rămâne sau accesul la servicii de sănătate, am ajuns la un acord bun. Sunt şi aspectele legate de birocraţie de obţinerea actelor, în fiecare ţară există aşa ceva, dar noi vrem să simplificăm foarte mult aceste lucruri.

Pe viitor, vor fi restricţii privind numărul celor acceptaţi în Marea Britanie, va fi un sitem de cote?

Va fi elaborată o nouă politică privind imigraţia, va fi un control mai mare decât înainte, dar toţi cetăţenii europeni vor fi trataţi egal, nu se va spune că se vor putea stabili în UK atâţia dintr-o ţară şi atâţia din altă ţară.

Ce se poate spune în privinţa libertăţii de circulaţie?Vor fi restricţii?

Eu cred că suntem două părţi, UE şi Marea Britanie care au beneficiat enorm în urma liberei circulaţii a persoanelor, a turiştilor , a familiilor. Cred că aceste avantaje trebuie păstrate pe viitor şi că libertatea de circulaţie a fost un avantaj clar şi a contribuit la dezvoltarea din ultimele decenii pe care a cunoscut-o Uniunea Europeană.

România are în Marea Britanie un partener comercial important. Cum va afecta Brexit-ul relaţiile noastre de afaceri şi pe cele comerciale?

Este în interesul Marii Britanii şi al Uniunii Europene să păstreze puternicele legături comerciale dintre cele două părţi, să încurajăm investiţiile, să avem un cadru pozitiv pentru investiţii. În Uniunea Europeană nu există bariere comerciale, ceea ce permite investiţii şi dezvoltare economică. Marea Britanie este deschisă investiţiilor şi comerţului şi vrem ca acest lucru să continue. Trebuie să ajungem la un acord între Marea Britanie şi UE privind cele mai bune condiţii pentru comerţ, de exemplu în ceea ce priveşte importurile din România pentru industria auto, ne dorim o relaţie cât mai puţin obstrucţionată. Vrem o nouă relaţie vamală, dar nu una care să impună tarife vamale. Dacă schimbăm natura politică a relaţiei cu Uniunea Europeană, nu vrem să schimbăm şi natura comercială care trebuie să rămână foarte puternică.


Ne aşteptăm ca preşedinţia României la UE sa fie de succes

România va deţine preşedinţia rotativă a UE în prima partea a anului 2019, momentul în care Brexit-ul va deveni efectiv. Ce aşteptare au autorităţile britanice faţă de această preşedinţie?

Marea Britanie a avut mereu o relaţie complicată cu Uniunea Europeană.  Rezultatul referendumului i-a surprins pe mulţi, dar cei care cunosc politica din Regatul Unit au ştiut de multele tensiuni care au existat în relaţia cu UE. Este şi o oportunitate aici. În loc ca Marea Britanie să fie un foarte dificil membru  în interiorul Uniunii Europene, să devină un suţinător al UE din afară şi să recunoască dreptul altor ţări din UE, România  inclusă, să meargă mai departe cu procesul de integrare pentru o Uniune Europeană mai puternică.  Marea Britanie poate fi un prieten de ajutor în această privinţă. Iar legăturile existente dintre Regatul Unit şi România în teremenii de securitate, de politică externă, de colaborare în cadrul NATO ne pun în situaţia unică de a face asta. Vom rămâne aliaţi fermi şi ne vom menţine angajamentele de securitate faţă de Europa. Sunt încrezător că vom face un succes din viitorul parteneriat UE-Marea Britanie şi din preşedinţia europeană a României în stabilirea viitorului parcurs al Uniunii Europene pe care Regatul Unit îl va sprijini.

Prin forţa împrejurărilor, primul summit al UE fără Marea Britanie va fi în România.

Este în interesul Marii Britanii ca Uniunea Europeană să reuşească şi noi vom fi buni vecini ai Uniuniii Europene.

Recent, guvernul Marii Britanii a făcut o ofertă Uniunii Europene privind un parteneriat aprofundat în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea. Ce înseamnă acest lucru pentru angajamentele de securitate ale Marii Britanii, în special pentru România şi această parte a Europei?

Marea Britanie este şi va rămâne angajată în mod absolut în ceea ce priveşte securitatea Europei. Este în interesul nostru strategic, pe termen lung, ca Europa să fie de succes,paşnică şi democratică. Angajamentul nostru de sprijinire a aliaţilor cum este România, există atât în cadru european, cât şi în cadrul NATO şi va creşte, mai ales că suntem ţări NATO care deja respectă obligaţia de a acorda 2% din PIB pentru Apărare. Brexitul impune schimbări, dar nu va fi nicio schimbare în angajamentele faţă de aliaţi şi faţă de România.


Plăţile marii Britanii către bugetul Uniunii Europene rămân un punct controversat. România este interesată  ca fondurile europene alocate pentru dezvoltare să nu scadă. Ce perspective sunt privind continuarea plăţilor şi angajamentelor financiare ale Marii Britanii către UE, pentru că se vehiculează cifre între 10 miliarde şi 60 de miliarde de euro?

Nu o să comentez asupra nivelului acestor sume, dar abordarea nostră este să recunoaştem responsabilitatea ambelor părţi, a Marii Britanii către UE şi a UE către Marea Britanie şi să ne asigurăm faţă de plătitorii de taxe din Marea Britanie că nu vom da mai mult decât este necesar. Marea Britanie a fost un contributor important al Uniunii Europene şi recunoaştem că avem nu numai obligaţii legale, dar şi obligaţii morale. Dar plata acestor obigaţii nu va continua la nesfârşit. În acelaşi timp, pot exista domenii în care putem continua finanţarea, cum ar fi ştiinţa şi cercetarea, ceea ce ar fi în avantajul Marii Britanii şi al Uniunii Europene. Acum, negociem Brexit-ul, dar trebuie sa avem întotdeauna în minte viitorul parteneriat dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

citeste totul despre: