INTERVIU Hans G. Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti: Averile câştigate prin acte de corupţie trebuie date înapoi românilor
0
Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti s-a întâlnit luni cu reprezentanţi ai presei din România şi a răspuns întrebărilor privind parteneriatul strategic, ameninţările din regiunea Mării Negre, lupta anti-corupţie şi viitorul relaţiilor dintre cele două ţări.
Anul 2016 va fi important în ceea ce priveşte sistemul judiciar din România pentru că urmează numiri importante la vârful principalelor instituţii, iar statul de drept este o parte semnificativă a parteneriatului strategic româno-american. În timpul audierii dumneavoastră în Senatul SUA, senatorul Ron Johnson v-a spus să fiţi atent ca guvernul României să acorde în continuare sprijinul său pentru DNA şi Laura Codruţa Kovesi. Credeţi că DNA se bucură de acest suport şi că doamna Kovesi ar trebui să primească nominalizarea pentru un al doilea mandat la şefia DNA?
Din câte ştiu, Guvernul Cioloş şi Preşedinţia susţin munca doamnei Kovesi şi a DNA. În ultimii ani, DNA a primit resurse suplimentare din partea Guvernului pentru a-şi putea face munca şi cred că rezultatele vorbesc de la sine. Comisia Europeană a dat publicităţii săptămâna trecută raportul MCV în care se vorbeşte despre progresele substanţiale făcute în sistemul judiciar, în special în lupta anticorupţie. De asemenea, Transparency International, o organizaţie nonguvernamentală extrem de respectată care de ani de zile urmăreşte percepţia privind corupţia în diverse ţări, a dat publicităţii propriul raport în care România a urcat semnificativ, cu 10 poziţii, în clasamente. Este clar că România se află acum deasupra altor ţări ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte viitorul la şefia DNA, se desfăşoară un proces în conformitate cu prevederile legii române. Din câte ştiu, în cursul primăverii, ministrul Justiţiei trebuie să ia deciziile în ceea ce priveşte numirile pentru această poziţie, dar şi pentru altele. Poziţia Statelor Unite este că, atât timp cât criteriile sunt bine stabilite, procesul este clar şi ministrul Justiţiei se consultă cu părţile interesate, suntem încrezători că, în următoarele luni,vor fi luate deciziile corecte în privinţa poziţiilor cheie din sistemul judiciar.
Aţi afirmat că susţineţi lupta anticorupţie, care este părerea dumneavoastră în privinţa legislaţiei în domeniu care nu are mijloace de confiscare a averilor ilicite?
În ultimii ani, rezultatele au fost consistente. Cei care au fost acuzaţi de corupţie au fost cercetaţi şi, după judecată, condamnaţi şi trimişi în închisoare, indiferent că a fost vorba despre oameni cu poziţii foarte înalte sau mai puţin importante în stat. În ceea ce priveşte confiscarea averilor ilicite, legea a fost ineficientă. În esenţă, corupţia înseamnă furtul bunurilor publice de către actori privaţi. Aşa că, dacă persoanele corupte sunt cercetate şi condamnate, câştigurile obţinute prin corupţie trebuie întoarse românilor. La sfârşitul anului trecut, Parlamentul a votat legea de înfiinţarea a agenţiei care va aplica legislaţia în privinţa confiscării acestor bunuri rezulate din acte de corupţie. Statele Unite au sprijinit adoptarea legislaţiei în domeniu şi aşteptăm să lucrăm pe mai departe cu Guvernul României în ceea ce priveşte înfiinţarea agenţiei şi selecţia celor care o vor conduce. Este un proces dificil. Statele Unite au adoptat legi şi practici pentru confiscarea acestor averi provenite din acţiuni ilegale, dar durează mult până se poate duce la bun sfârşit o asemenea operaţiune. Este nevoie de cooperare la scară largă între diferitele agenţii care pun în aplicare legea, este nevoie de timp pentru punerea în practică în Statele Unite şi în alte ţări care aplică această lege. Încurajăm România în aceast domeniu şi oferim toată asistenţa pe care o putem da.
Aţi spus recent că România ar trebui să-şi stabilească obiectivele de ţară. Sunt voci care vorbesc despre unirea cu Republica Moldova, altele care atrag atenţia asupra dezvoltării interne. Care ar fi obiectivul de ţară pentru România, în opinia dumneavoastră? În ce fel ar putea ajuta America România în vederea stabilirii acestui scop şi îndeplinirii lui?
Este datoria românilor să-şi stabilească obiectivele pentru ţara lor, la asta m-am referit. Mulţi români mi-au spus că, după Revoluţie, a fost un consens asupra a două lucruri, ca ţara să devină membră NATO şi să adere la Uniunea Europeană. Atunci, toate partidele au semnat documentul care stabilea aceste obiective ca program de ţară. România a avut succes, a intrat în NATO şi în UE. Acum, ceea ce mi-au spus mulţi români este că România are nevoie de o viziune similară, un nou proiect care să concentreze eforturile ţării. O idee ar putea fi ca România, dacă este a şasea sau a şaptea ţară ca populaţie din UE, să devină a şasea sau a şaptea economie din Europa. Dublarea PIB-ului sau chiar triplarea în următorii 20-25 de ani. O asemenea ţintă ar putea concentra politicile publice, dar şi investiţiile pentru obţinerea acestui obiectiv. Cred foarte mult că este ceea ce Statele Unite ar susţine. Ceea ce ne dorim pentru România ca partener, prieten şi aliat este să fie puternică şi prosperă, ca membru NATO şi UE care a îmbrăţişat valorile democratice.
FOTO Eduard Enea/Adevărul
Vorbind despre obiectivele de ţară şi valorile democratice, sunt discuţii într-o zonă mai largă, Ungaria, Polonia, Turcia despre democraţia i-liberală. Care este aprecirea dumneavoastră despre România din acest punct de vedere?
De cînd am venit în România, în septembrie anul trecut, nu am văzut niciun semn că vreun segment semnificativ al populaţiei ar îmbrăţişa valori împotriva democraţiei. Calitatea de membru în NATO şi UE cere respectarea valorilor şi principiilor pe care aceste organizaţii sunt construite.
Urmărind ştirile, cred că sunt motive de îngrijorare în unele capitale europene cu privire la ce s-a întâmplat în ultimii ani în Ungaria şi în ultimele luni în Polonia.
Dar revenind la România, una dintre priorităţile mele este să promovez democraţia. Democraţia nu este statică, ţările democratice sunt în evoluţie constantă. Este valabil pentru Statele Unite, cum este valabil şi pentru România. În cazul României, ţara a ieşit acum 26 de ani dintr-o jumătate de secol de dictatură şi a adoptat în mod ferm valorile democratice şi a făcut o treabă excelentă în crearea instituţiilor democratice. Aceste instituţii trebuie întărite în acord cu evoluţiile instituţiilor din Statele Unite şi din ţările membre UE. În Statele Unite, în ultimii 10-15 ani, această evoluţie a constat în întărirea luptei anticorupţie, inclusiv întărirea independenţei Justiţiei, acordarea de resurse procurorilor în lupta anticorupţie, întărirea cooperării între diferitele agenţii de aplicare a legii.
Statele Unite au susţinut România în acest domeniu şi toţi predecesorii mei au vorbit despre sprijinul SUA în ceea ce priveşte lupta anticorupţie în România. În ultimii ani, România a făcut progrese remarcabile în domeniu şi a devenit un exemplu pozitiv în regiune.
Dar este sistemul judiciar suficient de puternic?
Nu. Este de o importanţă crucială, dar cred că mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte legislaţia de prevenire a corupţiei şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte efectele nocive ale corupţiei şi metodele de prevenire a corupţiei.
Vorbind depre parteneriatul strategic româno-american, cât de importantă este Marea Neagră pentru SUA, ţănând cont de provocările de securitate apărute în urma agresiunii Rusiei în Ucraina şi anexării Crimeei? Se vorbeşte în România despre înfiinţarea unei flote militare a Mării Negre după model NATO. Ce părere aveţi despre un asemenea proiect?
Libertatea de navigaţie oriunde în lume, inclusiv în Marea Neagră este importantă pentru Statele Unite. Statele Unite rămân îngrijorate cu privire la agresiunea Rusiei în Ucraina şi se opun în întregime ocupării ilegale a Crimeei de către Rusia. Avem, de asemenea, îngrijorări privind militarizarea Crimeei de către Rusia şi implicaţiile pe care le are asupra libertăţii de navigaţie şi a accesului în Marea Neagră. În NATO sunt îngrijorări cu privire la apărarea şi la securitatea aliaţilor noştri din zona Mării Baltice precum şi în legătură cu Marea Neagră. De aceea, România a solicitat Alianţei să privească mult mai atent regiunea şi să acorde atenţie măsurilor de contracarare cu scopul de întărire a apărării în această parte a lumii.
În ce măsură lipsa de infrastructură împiedică investiţiile SUA în România şi în ce sector România ar trebui să lucreze pentru a atrage mai multe investiţii străine?
Asta este o altă prioritate a mea, să contribui la prosperitatea ţărilor noastre, inclusiv prin creşterea relaţiilor comerciale şi a oportunităţilor de investiţii, atât a investitorilor americani în România, dar şi prin încurajarea investiţiilor româneşti în America. Preşedintele şi premierul mi-au solicitat să mă concentrez asupra acestei dimensiuni a parteneriatului nostru strategic, dorindu-şi mai multe investiţii americane în România. Este un lucru pe care ambasadorul american nu îl poate face singur, ţine de mediul de afaceri de aici. Atât pentru investitorii americani, cât şi pentru alţi investitori străini sau pentru investitorii români.
Lucrând cu autorităţile române, cu premierul Cioloş sau cu vicepremierul Borc căutăm căi pentru ca priorităţile guvernului să poată fi utilizate pentru îmbunătăţirea climatului investiţional în România. Unul dintre obstacolele în calea investiţiilor în România este lipsa infrastructurii moderne, drumuri, căi ferate sau în sectorul energiei. Una dintre priorităţile premierului Cioloş este folosirea fondurilor europene pentru construcţia de autostrăzi, ceea ce este important, inclusiv pentru investitorii americani care pot să beneficieze de infrastructură pentru transportul materiei prime şi a bunurilor produse. Dar nu numai investitorii americani cer asta, am fost la Iaşi şi oamenii de afaceri de acolo, români şi americani, mi-au spus cât de mult este nevoie de o autostradă.
Revenind la îngrijorările legate de securitate, în ce fel schimbă perspectiva scutul antirachetă de la Deveselu în condiţiile evoluţiilor din Ucraina, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, ţinând cont şi de atitudinea Rusiei împotriva amplasării scutului?
Investiţiile pe care Statele Unite şi România le-au făcut la Deveselu reprezintă cea mai semnificativă contribuţie a celor două ţări la îmbunătăţirea apărării României şi a ţărilor din această parte a Europei. Este o contribuţie majoră şi pentru apărarea întregii regiuni transatlantice. Capabilităţile antibalistice de la Deveselu nu au nimic de-a face cu Rusia. Este vorba despre contracararea ameninţărilor care pot apărea din Iran sau din regiune.
Dar comunitatea internaţională tocmai a ridicat sancţiunile împotriva Iranului.
Comunitatea internaţională şi Iranul au ajuns la un acord major privind programul nuclear iranian, dar nu s-a ajuns la un acord similar privind programul balistic iranian. Sancţiunile SUA şi ONU continuă în acest domeniu şi programul balistic iranian rămâne îngrijorător, de aceea Deveselu a fost necesar şi continuă să fie necesar.Trebuie să fie făcută o disctincţie între programul nuclear iranian şi programul rachetelor ofensive, iar acordul priveşte numai programul nuclear. În ceea ce priveşte Rusia, propaganda rusească greşeşte, scutul de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Sunt posibile întâlniri la nivel înalt între autorităţile române şi cele americane în 2016?
Sper. Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, l-a invitat pe secretarul de stat John Kerry să viziteze România. Îl încurajez pe secretarul de stat să viziteze România, a trecut mult timp de când un secretar de stat a vizitat Bucureştiul şi sper ca asta să se schimbe curând. Nu avem încă o dată pentru această vizită, dar sperăm să se întâmple, cum sperăm ca şi premierul Cioloş şi alţi membri ai guvernului să viziteze Washington-ul.
Care sunt principalele obstacole care împiedică includerea României în programul Visa Waiver?
Legislaţia americană prevede că rata refuzurilor în rândul celor care solicită viza americană să fie de cel mult 3%. În momentul de faţă, rata refuzurilor în România, deşi scade, este considerabil mai mare de 3%. De aceea, România nu se califică deocamdată pentru programul Visa Waiver. Administraţia Obama a promovat în Congres un proiect de lege pentru a ridica baremul refuzurilor de la 3% la 10% , dar proiectul nu a avansat. Atacurile teroriste din ultima vreme au pus în discuţie întregul program Visa Waiver, precum şi întregul fenomen al migraţiei care, în Statele Unite, ca şi oriunde în altă parte, este o chestiune foarte sensibilă din punct de vedere politic. De aceea, e foarte greu să fiu optimist privind ridicarea pragului de 3%.
Se încarcă comentariile...
