Proiectat în forma unei viori de un arhitect italian, specializat în aeroporturi, Terminalul Finger, aşa cum îi spun oamenii de la aeroport, după denumirea vechiului Terminal Plecări Internaţionale, face parte din faza a III-a de dezvoltare a Aeroportului „Henri Coandă" din Otopeni.

Prima fază a început în 1994, cu modernizarea actualului Terminal Plecări, iar etapa a II-a a însemnat modernizarea actualului terminal Sosiri.

Întreaga etapă a treia presupune o investiţie de 150 de milioane de euro, din care 60 de milioane de euro sunt destinate exclusiv noului terminal realizat după cerinţele Schengen. Banii provin din fondurile proprii ale Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, dar şi din credite bancare contractate de instituţie.

Gata la primăvară

Clădirea terminalului are forma unei viori


Construcţia nouă, executată de firma italiană Astaldi, a fost începută în august 2009, iar acum se află la stadiul de finisaje, instalări de sisteme şi probe.

„Ne-am mişcat destul de repede, ţinând cont că în august 2009 a început faza de proiect, nu de construcţie propriu-zisă. În martie va fi dat în folosinţă, indiferent dacă România este acceptată sau nu în spaţiul Schengen. Acest terminal este destinat atât plecărilor şi sosirilor Schengen, cât şi celor non-Schengen. Ceea ce este cel mai important este că separarea Schengen şi non-Schengen este foarte bine făcută, astfel încât călătorii nu se întâlnesc. Separarea se face prin panouri de sticlă, în ideea ca totul să fie transparent", a explicat purtătorul de cuvânt al Aeroportului „Henri Coandă", Mihaela Chiril.

 În această perioadă se lucrează la amenajarea separatoarelor pentru sosiri şi plecări, în zona destinată călătorilor non-Schengen



O diferenţă esenţială constă în faptul că toţi cei care călătoresc în spaţiul Schengen nu vor mai fi supuşi controlului vamal, ci doar celui de securitate, în schimb călătorii în sau din spaţiul non-Schengen vor trece şi prin control vamal. De asemenea, toate cursele interne vor deveni automat curse Schengen. 

Eficienţă

Potrivit reprezentanţilor de la Aeroportul „Henri Coandă" din Otopeni, lucrările efective la construirea noului terminal au fost executate în aproape nouă luni. „Au fost perioade în care au lucrat şi 600 de muncitori la foc continuu", a precizat Mihaela Chiril.

6.000.000 de călători pe an

La intrarea în spaţiul dedicat pasagerilor Schengen se află un indicator care arată direcţia porţilor de îmbarcare



Stadiul lucrărilor şi îndeplinirea criteriilor de aderare au fost verificate lunea trecută de Comisia Tehnică a Uniunii Europene de evaluare a României pentru intrarea în spaţiul Schengen. Auditori din zece state Schengen au analizat din punct de vedere tehnic măsurile luate pentru realizarea fluxurilor Schengen, non-Schengen şi de tranzit.

Comisia a verificat în detaliu porţile de îmbarcare, ghişeele de frontieră şi echipamentele aferente fluxurilor Schengen şi non-Schengen. Rezultatele acestei evaluări vor fi comunicate în cursul lunii decembrie, însă reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti se declară optimişti.

„Suntem 100% pregătiţi pentru aderarea la spaţiul Schengen. Noul terminal va fi folosit pentru sosiri şi plecări, atât în spaţiul Schengen, cât şi non-Schengen, şi va fi dat efectiv în funcţiune în luna martie a anului viitor", a precizat directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Tudor Jidav.



Utilizarea acestui terminal, cu o suprafaţă de 16.600 de metri pătraţi, presupune o serie de schimbări majore în ceea ce priveşte atât configuraţia aeroportului, cât şi fluxul anual de pasageri. În momentul de faţă, aeroportul din Otopeni are o capacitate de 4,5 milioane de pasageri pe an.

Odată cu deschiderea noului terminal, Aeroportul „Henri Coandă" poate asigura un flux anual de şase milioane de călători. „Am putea suporta chiar un flux de zece milioane de pasageri pe an, însă fără aceeaşi calitate a serviciilor. În condiţiile unui flux anual de şase milioane de călători, asigurăm o calitate a serviciilor de nivel B, ceea ce înseamnă un nivel superior celui actual", a mai precizat Mihaela Chiril.

De două ori mai multe ghişee check-in

De asemenea, fluxul de călători pe oră de vârf se va dubla de la 1.200 de pasageri pe oră de vârf, la 2.400 de călători pe oră de vârf. Numărul ghişeelor check-in se va dubla, astfel încât de la 52, câte sunt acum, vor fi disponibile 104 ghişee. De asemenea, va creşte şi numărul porţilor de îmbarcare la 24, faţă de 9 câte sunt în prezent, dintre care 14 sunt dotate cu pasarele îmbarcare-debarcare, faţă de 5, câte sunt la momentul actual.



Prin ochii Schengen

În urma unui control de securitate riguros, am pătruns într-un aeroport la fel de modern ca marile aerogări din Europa sau America. Am intrat, de fapt, în interiorul viorii, al cărei gât este corpul vechiului terminal.

Săgeţile roşii trasate pe pardoseală ne indică direcţia în care trebuie să mergem: către porţile de îmbarcare. Scările rulante sunt înţepenite în liniştea nefirească pentru un terminal de aeroport. Suntem în spaţiul de îmbarcare Schengen. Din decor lipsesc băncuţele de aşteptare, spaţiile comerciale şi, evident, forfota aeroporturilor.

Porţile de îmbarcare sunt plasate de o parte şi de alta a încăperii. „Din 24 de porţi de îmbarcare, 14 au burduf. În rest, transportul călătorilor va fi asigurat cu autobuze, şi în funcţie de dorinţa companiilor aeriene", a precizat Mihaela Chiril.



„O să fie frumos"

Roboteala muncitorilor, cele câteva schele şi zgomotul burghielor în înălţimea de sticlă a clădirii atrag atenţia că încă se mai lucrează. Pe de o parte se munceşte la punerea în funcţiune a diferitelor sisteme, pe de altă parte se face şmotru. Valeriu Catrina, în vârstă de 64 de ani, face parte din echipa care se ocupă de curăţenie. Nu a zburat niciodată cu avionul, însă este impresionat de noul terminal. „O să se facă frumos", murmură el.

Separarea celor două tipuri de călători, Schengen şi non-Schengen, a fost una dintre cerinţele esenţiale. În locul destinat călătorilor care vin şi pleacă din ţările care sunt în afara spaţiului Schengen există trei porţi de îmbarcare-debarcare. Fluxul călătorilor, însă, se face absolut separat, prin compartimentări cu pereţi de sticlă. Astfel, pasagerii aflaţi în tranzit vor fi supuşi unui control riguros, într-un loc amenajat după cerinţele specifice.

Tunel de sticlă

„Frontiera României devine frontiera Schengen, astfel încât una dintre cerinţe este amenajarea unor facilităţi pentru Poliţia de Frontieră.
În spatele ghişeelor de verificare se află birouri operative, de criminalistică, potrivit cataloagelor Schengen", au mai precizat reprezentanţii Aeroportului „Henri Coandă".

Controlul se efectuează în încăperi separate, pe uşile cărora este indicată destinaţia lor - „Body Check Control", iar alte panouri indică tipurile de verificare la care sunt supuşi pasagerii: „Control X-Ray". Asupra acestor tehnici de verificare, contestate de altfel în străinătate, reprezentanţii aeroportului se abţin să ofere foarte multe detalii. 



Ieşirea se face printr-un tunel din sticlă şi metal, ce emană parcă strălucirea şi misterul unei nave spaţiale. Pe mijloc este amenajat un pasaj rulant. Acest tunel conduce către vechiul Terminal Sosiri, astfel încât se păstrează aceleaşi ieşiri fizice din aeroport.

Cel puţin trei ţări nu ne vor în Schengen

Mai multe ţări UE sunt rezervate în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în martie 2011.  Cele mai vehemente sunt Franţa şi Olanda, iar potrivit ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, lor li s-a alăturat şi Finlanda. Nivelul ridicat al corupţiei şi deficienţele în reforma Justiţiei, criticate în ultimul raport al Comisiei Europene, sunt principalele argumente  invocate.

Guvernul de la Paris şi-a motivat opoziţia  prin problema rromilor. Apoi a adus în discuţie  insecuritatea viitoarei graniţe Schengen prin acordarea cetăţeniei române moldovenilor de peste Prut. Con­­­­­­­­­servatorii din Guvernul olandez admit că se tem de un aflux de săraci. Mai mult, programul de guvernare de la Haga condiţionează aderarea României la Schengen de rezultatele luptei anticorupţie.

Noul terminal  în cifre

16.600 de metri pătraţi este suprafaţa pe care se extinde noul Terminal Schengen.

24 de porţi de îmbarcare are noul terminal, dintre care 14 vor fi dotate cu pasarele de îmbarcare-debarcare.

4 saloane de protocol sunt prevăzute la  noua construcţie. Conducerea aeroportului încă nu s-a hotărât asupra titulaturilor pe care le vor purta aceste saloane.

104 ghişee check-in va număra noua aripă, în prezent fiind doar 52.