FOTO Cât costă o casă cu energie proprie

FOTO Cât costă o casă  cu energie proprie

Panourile solare produc energie şi atunci când afară este înnorat

O locuinţă de 100 de metri pătraţi cu panouri solare, plasme termice, pardoseală şi bolţari ecologici ajunge la 45.000 de euro. Investiţia iniţială într-o casă ecologică se amortizează în maximum cinci ani, timp în care facturile la utilităţi pot fi reduse la zero.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ca să fie independentă energetic, o locuinţă are nevoie de dotări speciale. Pentru o casă cu o suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi, capabilă să-şi producă singură energia, costurile materialelor de construcţie şi ale echipamentelor ecologice pot ajunge şi la 45.000 de euro.

Vezi aici imagini de la expoziţia Romenvirotec dedicată protecţiei mediului

Ministerul Mediului: România nu are material genetic pentru împăduriri

Multe dintre aceste instalaţii pot fi achiziţionate zilele acestea la Romexpo, unde are loc expoziţia internaţională de echipamente şi tehnologii pentru protecţia mediului. Panouri solare, eoliene, instalaţii de încălzire cu infraroşu, aparate pentru compactat pet-uri sunt numai câteva dintre exponatele care atrag privirile vizitatorilor. Doar privirile, pentru că preţurile maşinăriilor nu sunt deloc cele mai mici.

Apă caldă de la soare

Totuşi, comercianţii ne asigură că, deşi e mare, investiţia iniţială se amortizează în maximum cinci ani. „Poţi folosi instalaţii care să-şi asigure apa caldă, curentul, căldura, să-ţi produci practic singur energia. Dar costă zeci de mii de euro", a spus Corneliu Iacob, director general la Acqua Service, producător de panouri solare.

Un sistem solar cu tuburi vidate pentru încălzirea apei menajere, ce poate fi instalat pe casă, asigură alimentarea unei locuinţe atât pe timp de zi, cât şi noaptea. „Instalaţia funcţionează ziua între orele 06.00 şi 18.00 - 20.00, în funcţie de anotimp, iar noaptea se opreşte. Avem apă caldă însă şi noaptea, deoarece instalaţia are boiler", a explicat Mihai Vintilă, director comercial la firma Cyclon.

Sudul ţării, ca-n Sicilia

Randamentul sistemelor solare este la maximum vara şi mai slab iarna. Zona din România propice pentru instalarea unor astfel de sisteme este sudul şi sud-estul ţării.

„În partea de sud-est a ţării, randamentul este acelaşi ca-n Sicilia", este de părere Corneliu Iacob. El ne-a mai spus că un panou solar pentru obţinerea curentului necesar doar iluminatului în casă poate costa în jur de 800 de euro.

„Ca să obţii un randament bun la o instalaţie din Satu Mare, aşa cum s-ar obţine la Bucureşti, trebuie să măreşti numărul de panouri, ceea ce duce la mărirea costurilor", a mai spus Vintilă.

Zona de sud a ţării este la fel de potrivită şi pentru instalarea de turbine eoliene, pentru producerea de energie electrică deoarece acolo intensitatea vântului este mai mare.

Plasme pentru căldură

O nouă tehnologie de încălzit locuinţele, cu infraroşu, este noutatea cu care firma Sun Power a venit la Romexpo. Este vorba despre nişte plasme de căldură care arată exact ca nişte televizoare şi care pot fi instalate în orice locaţie.

„Spre deosebire de sistemele tradiţionale care încălzesc aerul, plasmele termice transmit căldura, prin intermediul radiaţiei infraroşii, obiectelor din încăpere, pereţilor şi chiar corpului uman. Acestea creează unde infraroşii la un unghi de 180 de grade, creând astfel o căldură uniformă şi omogenă numită baie de căldură izotermă", a explicat Nataly Negrea, director de vânzări la firma producătoare.

 Acest mod de încălzire ar reduce costurile cu până la 50%. Pe lângă beneficiile financiare ar mai fi şi altele care ţin de sănătatea omului. Plasma nu usucă aerul şi nu antrenează praful din încăpere (deoarece nu pune aerul în circulaţie), previne apariţia mucegaiului şi a igrasiei şi menţine umiditatea aerului la valori optime şi constante. Aceste plasme costă între 300 şi 500 de euro.

Bolţari ecologici

Cei care vor să-şi construiască locuinţe ecologice au la îndemână şi materialele de construcţie prietenoase cu mediul. Este vorba despre un placaj obţinut dintr-un amestec de rumeguş cu plastic ce provine de la calculatoarele reciclate, folosit pentru acoperirea casei pe exterior, dar şi pentru placat aleile, piscinele sau gardurile.

De asemenea, bolţarii economici făcuţi din spumă poliuretanică finisată sunt destinaţi pereţilor portanţi ale diverselor construcţii, precum şi la clădiri cu caracter rezidenţial.

Aparatul de presat pet-uri

Un aparat de compactat pet-uri de mici dimensiuni, denumit Tepet, care reduce cu 92% volumul recipientului în doar 20 de secunde, a fost lansat ieri în cadrul expoziţiei internaţionale de echipamente pentru protecţia mediului, de la Romexpo. Acesta funcţionează ca un aparat electrocasnic şi poate fi folosit destul de uşor în orice gospodărie familială.

În aparat este introdus pet-ul gol, iar aparatul va încălzi plasticul, presându-l. Recipientele compactate trebuie introduse apoi într-un sac, livrat odată cu achiziţionarea aparatului.

După ce sacul se umple, el poate fi expediat, de la orice oficiu poştal, către centrul de colectare Tepet Oradea, de unde va merge mai departe către reciclatorul final. Cristian Kiss, director comercial la Tepet, spune că România are capacitatea de a recicla peste 50.000 de tone de peturi anual, dar că importă deşeuri pentru reciclare.

citeste totul despre: