FOTO Cum arată insula din Caraibe cumpărată de milionarul american cercetat în dosarul „Rompetrol II”
0
Fostul vicepreşedinte al Rompetrol, americanul George Philip Stephenson (51 de ani), unul dintre artizanii privatizării rafinăriei Petromidia Năvodari şi a listării firmei Rompetrol Rafinare pe bursă, este proprietarul unei insule cochete în Caraibe.
George Philip Stephenson este citat în România în calitate de suspect în celebrul dosar „Rompetrol II”. Afaceristul a lăsat deoparte afacerile cu petrol şi a investit o parte cu bani în achiziţionarea unei insule din Caraibe, Petit St. Vincent, pe care a dezvoltat un resort de lux.
În 2010, Stephenson a cumpărat, alături de un partener de afaceri, insula Petit St. Vincent din Caraibe.
„În ianuarie 2007, Robin Paterson se plimba cu iahtul său, Zanzibar, când a zărit insula Petit St. Vincent şi s-a îndrăgostit de ea. Ca din întâmplare, doi ani mai târziu, prietenul lui Robin, Phil Stephenson a trecut pe lângă aceeaşi insulă la bordul iahtului său, Galileo, şi a fost la fel de atras de farmecul şi de frumuseţea insulei. Phil şi Robin au cumpărat această insulă spectaculoasă în 2010 şi au investit în ea astfel încât să se păstreze moştenirea şi integritatea acesteia, dar în acelaşi timp să-şi exprime şi propria viziune“, se arată pe siteul resortului Petit St. Vincent, citat de zf.ro.
Potrivit site-ului resportului, insula este locul de evadare perfect pentru oamenii de succes care au siguranţa necesară pentru a se rupe de toate pentru o vreme. O noapte de cazare pe insula lui Phil Stepehenson costă între 1.100 de dolari şi 2.400 de dolari.
Citaţi în SUA
Trei cetăţeni americani sunt cercetaţi de procurorii DIICOT în dosarul Rompetrol II- Petromidia, potrivit unor surse judiciare. Este vorba de George Philip Stephenson, Hamilton John Works Jr. şi Hart Colin Richard. În total, în acest caz, procurorii DIICOT au deschis ancheta împotriva a 14 persoane.
Surse judiciare au declarat penru „Adevărul” că procurorii DIICOT i-au citat în SUA pe cei trei cetăţeni americani pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţile, dar că procedura de citare este de durată.
Acuzaţiile DIICOT
Fostul vicepreşedinte Rompetrol, George Philip Stephenson (dreapta - foto Adevărul), este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma iniţierii şi constituirii, două infracţiuni de înşelăciune, complicitate la delapidare, manipularea pieţei de capital şi dezvăluire de informaţii privilegiate.
Afaceristul Hamilton John Works Jr. este cercetat constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma sprijinirii, complicitate la delapidare, înşelăciune şi spălarea banilor.
Afaceristul Hart Colin Richard este cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma iniţierii şi constituirii, două infracţiuni complicitate la înşelăciune, complicitate la delapidare, manipularea pieţei de capital şi utilizare a informaţiei privilegiate.
Ancheta din România
Printre persoanele vizate în anchetă sunt Sorin Marin, Alexandru Nicolcioiu, fost director general al Petromidia şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Rompetrol Rafinare, în prezent şef al diviziei de Rafinare şi Petrochimiei în KMG (fostul Rompetrol Grup), Eric Florin Chiş, fost vicepreşedinte al grupului Rompetrol şi fost acţionar, şi Adrian Volintiru, fost preşedinte al AVAS în perioada noiembrie 2012 - noiembrie 2013, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi fost director financiar al Rompetrol.De asemenea, în anchetă sunt vizaţi şi foşti funcţionari care l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu să preia fraudulos Petromidia.
Declaraţiile martorului american „George Rice”
Una din declaraţiile cheie date în acest dosar este a unui martor cu identitate protejată, a primit pseudonimul „George Rice”. Acesta s-a aflat în imediata apropiere a conducerii Rompetrol, respectiv a lui Patriciu Dan Costache, Sorin Marin, Chiş Eric Florin, Stephenson Philip şi Works John Hamilton. Detaliile apar în ordonanţa procurorilor DIICOT, prin care cele 14 persoane din acest caz au fost puse sub acuzare.
La data de 12 iunie 2006, „George Rice” a solicitat ca identitatea să îi fie protejată, iar audierea să se desfăşoare în termeni de confidenţialitate, având în vedere influenţa pe care cei implicaţi în cauza Rompetrol o au în România şi Statele Unite precum şi posibilitatea reală a acestora de a exercita presiuni asupra sa, anexând în acest sens şi un înscris din care rezultă încercarea influenţării sale.
Astfel, la data de 13 iunie 2006, procurorii DIICOT au solicitat autorităţilor judiciare americane competente, în conformitate cu Tratatul de asistenţă în materie penală încheiat între România şi Statele Unite în anul 1999, permisiunea şi acordarea asistenţei în vederea audierii martorului „George Rice”, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii , dar în interiorul Ambasadei României din Washington.
Americanii au fost de acord cu audierea
Prin scrisoarea nr. 182-23257 din data de 22 iunie 2006, în temeiul art.8 din tratat, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a avizat favorabil cererea formulată de către autorităţile române, considerând că nu se impune prezenţa unui Oficial al Depatamentului de Justiţie, având în vedere acceptul martorului protejat de a da declaraţie în faţa procurorului în ambasada României din Washington .
Din declaraţia lui „George Rice” rezultă că la data de 13 iunie 2000, John Hamilton Works a primit un e-mail de la Bucşă Alexandru în care acesta din urmă descria modul în care a fost fructificat încasarea creanţei Libia.
Era vorba de 10.000.000 USD care a fost de fapt prima plată în contul creanţei şi pentru care Works i-a dat ordine directe acestuia din urmă să îi depună în contul SC Rompetrol SA, dar în nici un caz în contul Rompetrol International Ltd despre care John Works nu ştia că există.
Suma menţionată, dacă era depusă în contul SC Rompetrol SA, urma să fie folosită pentru creşterea economică a acestei societăţi deoarece cu cât creşteau încasările, cu atât se putea obţine şi credite bancare substanţiale.
E-mailul de la Alexandru Bucşă
În e-mailul transmis, Bucşă Alexandru a ataşat şi un tabel în care a arătat că întreaga sumă de 10.000.000 USD a fost încasată de Rompetrol International Ltd , fiind împărţită astfel : suma de 1 milion USD a fost virată în contul societăţii deschis la United European Bank şi utilizat pentru cheltuieli colaterale contractelor încheiate în Libia şi Iraq iar suma de 9 milioane USD a fost virată în contul aceleaşi societăţi deschis la banca ABN AMRO Amsterdam
În aceeaşi corespondenţă Bucşă Alexandru a explicat că societatea Rompetrol International LTD nu a fost inclusă ca entitate a grupului Rompetrol în raportul de audit întocmit de societatea DELLOITTE and TOUCHE pentru anul 2000 şi nici sumele de primit de la această societate pentru a nu atrage atenţia Ministerului Finanţelor care ar fi putut întreba de provenienţa lor; rezulta totodată că nici băncile româneşti nu trebuiau să afle despre aceste sume .
„George Rice” a declarat că John Hamilton Works a avut o discuţie cu Bucşă Alexandru solicitând explicaţii despre omiterea sesizării Ministerului Finanţelor Publice cu privire la încasarea tranşei de 10.000.000 USD, în condiţiile în care s-a emis o adresă către această autoritate prin care se notifica că această sumă urma să fie încasată , iar explicaţia dată de Bucşă Alexandru ar fi fost aceea că s-a procedat la acel mod din dispoziţiile lui Patriciu Dan Costache .
Lui „George Rice” i-a fost prezentată spre examinare corespondenţa electronică adresată lui John Hamilton Works la data de 15 octombrie şi respectiv 01 noiembrie 1999 acesta declarând că această corespondenţă a fost purtată cu Bucşă Alexandru şi prin care John Works reproşa de fapt că tot ce s-a întreprins până în acel moment a fost de a contracara posibilitatea guvernului român să solicite păstrarea întregii sume de 10 milioane USD, cerându-i totodată lui Bucşă Alexandru să-i transmită corespondenţa Rompetrol cu Ministerul Finanţelor Publice sau cu un alt oficial guvernamental cu privire la suma de 10 milioane USD.
Cu privire la Petrică Grama care este indicat în textul e-mailului ca fiind, pe lângă Ministrul Finanţelor Publice, persoana cu care s-a purtat corespondenţa prin care s-a informat că în ultima parte a anului 1999 societatea Rompetrol estima primirea sumei de 10.000.000 USD, martorul precizează că Patriciu Dan Costache preciza întotdeauna să nu îşi facă probleme întrucât totul este rezolvat.
„George Rice” , despre Stephenson şi Colin
Cu referire la contextul şi condiţiile în care John Hamilton Works a fost de acord să se implice în managementul SC ROMPETROL SA în cursul anului 1999, la aproximativ trei luni după privatizare, se arată că acest lucru l-a făcut la propunerea numitului Radu Furnică, reprezentant al societăţii KOR – FERRY, iar la prima şedinţă la care a participat , a fost prezentată structura acţionariatului ROMPETROL ocazie în care l-a cunoscut pe George Philip Sthephenson în calitate de reprezentant al ROMANIAN MOLDOVA DIRECT FUND cât şi pe Colin Hart Richard în calitate de acţionar al grupului Rompetrol.
La data de 18.07.2001 John Works s-a retras din managementul Rompetrol urmare a faptului că nu ar fi agreat modul în care Patriciu Dan Costache înţelegea să facă afaceri, indicând în acest sens exemplul creanţei Libia ca fiind cel mai elocvent.
În ceea ce-l priveşte pe Dan Costache Patriciu, „George Rice” arată că deşi acesta era proprietar în proporţie de 80% din compania SC Rompetrol SA, din discuţiile avute rezultă că nu a putut niciodată să precizeze suma de bani adusă de inculpat personal sau de una din societăţile lui la cumpărarea societăţii ROMPETROL.
Despre conturile din Luxemburg
„George Rice” cunoştea personal chiar de la Patriciu Dan Costache că acesta ar fi deţinut aproximativ 30.000.000 USD în conturi deschise în Luxemburg şi probabil Lichtenstein, lăudându-se că scopul lui declarat era să ajungă la suma de 100.000.000 USD, bani personali, după care „urma să se oprească”.
În ceea ce-l priveşte pe George Philip Sthepenson, „George Rice” a precizat că acesta a venit în afacere cu suma de 3.000.000 USD şi împreună cu Colin Hart au reprezentat fondul de investiţii ROMANIA & MOLDOVA DIRECT FUND.
Despre John Works, „George Rice” susţine că acesta nu a venit cu nici o sumă de bani pentru a investi în Rompetrol, nu a reprezentat niciun fond de investiţii iar pentru manageriatul prestat i s-a promis un procent, iar ca bonus şi recunoaşterea activităţii sale i s-a promis alocarea unui procent din acţiunile ROMPETROL respectiv 2,2 % şi care de fapt se aloca pentru toţi senior managerii din firmă.
Această promisiune ar fi rămas la stadiu de promisiune făcută de Patriciu Dan Costache deoarece nici unul din senior managerii firmei nu a primit acele acţiuni sau vreo sumă de bani în contul acţiunilor.
Corespondenţa electronică, depusă probă la DIICOT
Fiindu-i prezentate martorului „George Rice” acordurile privind transferul de acţiuni între ROMANIAN & MOLDOVA DIRECT FUND, Fundaţia Danama, Fundaţia Tudori conform extraselor din jurnalul oficial al Marelui Ducat de Luxembourg acesta afirmă că John Works nu a deţinut acţiuni la aceste scietăţi, nu a ştiut de transferurile de acţiuni făcute în favoarea lui şi nici nu a semnat vreun act în acest sens.
În susţinerea celor declarate martorul „George Rice” a fost de acord să depună o copie a corespondenţei electronice purtate de John Works cu Alexandru Bucşă la data de 13.07.2000 ora 2:33 p.m. care are ataşat inclusiv tabelul privind sumele de bani trimise din suma totală de 10.000.000 USD precum şi o schemă a societăţilor din cadrul grupului de firme ROMPETROL.
Se încarcă comentariile...
