Fiscul se pregăteşte să transforme milioane de români în „puşcăriabili“

Fiscul se pregăteşte să transforme milioane de români în „puşcăriabili“

Milioane de români  riscă dosar penal pentru neachitarea impozitelor

Guvernul vrea să incrimineze neplata taxelor şi a impozitelor asemenea evaziunii fiscale, milioane de români fiind astfel pasibili de puşcărie. Specialişti atrag atenţia că măsura nu va creşte gradul de colectare, ba mai mult, îi va alunga şi pe antreprenori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Milioane de români vor risca să li se facă dosar penal dacă va fi adoptat un proiect de Ordonanţă de urgenţă publicat în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. Dacă nu îşi plătesc la buget impozitele şi contribuţiile, cu intenţie, vor fi acuzaţi de evaziune fiscală, iar pedeapsa poate fi închisoarea de la 1 an la 6 ani, se arată în proiect.  Este vorba de reglementarea care va viza pe toţi cei care au profesii liberale,  care câştigă din drepturile de proprietate intelectuală, care au venituri din arende, chirii, dobânzi sau  dividende.

 În total un număr de 32 de impozite şi contribuţii datorate bugetului vor intra sub incidenţa actului normativ:  impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din pensii, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi şi dividende, impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc, contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor.

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani (...) încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. Neplata cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexă constituie infracţiune şi atunci când neplata este consecinţa utilizării acestor sume în alte scopuri“, se precizează proiectul de act normativ.

 Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte documentul, prin această ordonanţă se vrea  creşterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat inclusiv prin responsabilizarea angajaţilor.

Nici angajatorii nu scapă

Nici angajatorii care nu virează sumele care constituie impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor nu sunt uitaţi de proiectul de Ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor. Astfel, pentru angajatorii “nereţinerea sau neîncasarea şi reţinerea şi neplata”  impozitelor şi contribuţiilor  constituie infracţiune de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani.

Mai mult, în cazul angajatorilor, pedepsele pot fi chiar mai mari. Dacă sunt mai multe persoane implicate   se va putea vorbi de constituirea unui grup infracţional organizat şi se prevăd pedepse mai mari din cauza circumstanţelor agravante. Concret, în document se propune îşi majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate  a limitelor pedepselor.

Cât costă distrugerea memoriei casei de marcat

Conform proiectului, mai constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi unele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile,  omisiunea evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate şî distrugerea actelor contabile sau a memoriei casei de marcat.

La fel sunt încadrate şi evidenţe contabile duble, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamalesau degradarea sau înstrăinarea de către debitor a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.

În aceste cazuri, dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, echivalentul în lei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Mai mult, dacă prejudiciu este peste 500.000 euro pedeapsa se maşorează cu o jumătate.

O falsă problemă

Specialiştii spun că măsura este total nejustificată.  „Filosofia de reglementare este greşită. Am mai avut o astfel de prevedere, dar a fost declarată neconstituţională. Este o situaţie nemotivată. Nebunia cu 2 milioane de salariaţi pentru care nu se plătesc contribuţiile nu este reală. Sunt, de fapt, intrări repetitive, adică o firmă care nu a plătit 12 luni, apare de 12 ori acolo. Compania Huilei are 3.000 de angajaţi şi nu plăteşte contribuţiile – sunt cei mai mari datornici. Dintr-o dată, în 12 luni, se generează 36.000 de intrări. Este o falsă problemă“, a explicat, pentru „Adevărul“, Gabriel Biriş, avocat specializat în legislaţie fiscală şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Specialistul afirmă că riscul ca românii să ajungă la închisoare este foarte mare în condiţiile în care sfera faptelor incriminate este atât de largă.

„Lista cu cele 32 de taxe şi impozite este mult prea mare. Acolo sunt şi impozite care nu au de-a face cu contribuţiile sociale, cu drepturile la pensie, asigurări de sănătate ale angajaţilor. Sunt tot felul, puse de-a valma. Asta înseamnă că se lărgeşte extraordinar de mult sfera faptelor pentru care contribualii sunt pasibili de puşcărie. Unele dintre aceste impozite poţi să nu le depui din greşeală, să crezi că nu trebuie depuse. De exemplu, impozitele nerezidenţilor“, afirmă Biriş.

Nici mediul de afaceri nu este ferit de riscuri, iar statul pare că vrea să alunge antreprenorii.

„Pare că legiuitorul pare mai interesat de puşcărie, decât de bani. Grija statului este să recupereze bani, nu să bage contribuabilii la închisoare. Sunt atât de multe chestiuni care intră în sfera penală, încât se pune serios problema descurajării mediului de afaceri, într-un moment nu tocmai fericit de determinare a oamenilor de a se apuca de antreprenoriat. Sunt foarte mulţi care pur şi simplu închid firmele şi pleacă din ţară. Una e să vorbeşti de riscuri financiare, şi alta e să vorbeşti de riscuri care ţin de libertate“, spune avocatul.

Cine stabileşte intenţia?

Specialistul crede că măsurile pe care Guvernul vrea să le ia va da naştere la numeroase abuzuri.

„Dacă ai nişte clienţi care nu plătesc şi îţi rămân bani, la sfârşitul lunii, doar să plăteşti salariul net. Aşa eşti pasibil de închisoare. Asta va genera multe excese. Nu este ca la notariat, de exemplu, care din onorariu şi dă mai departe la stat. Dar dacă ai clienţi, ai furnizori... Dacă nu plătesc în 30 de zile, te rişti să mai dai oamenilor salariu?“, explică analistul financiar.

Potrivit acestuia, cea mai bună metodă de colectare este reţinerea la sursă. „Reţinerea la sursă a impozitelor este un mod foarte eficient de administrare fiscală. Statul pune sarcina pe plătitor, care este foarte uşor de găsit şi de controlat, iar plătitorul este obligat prin lege să facă un serviciu statului, adică să reţină şi să vireze la buget obligaţii care nu sunt ale lui. Statul nu numai că nu crează o facilitate, dar creează un risc asimilat evaziunii fiscale. E complet greşit“, a mai spus specialistul.

Contribuţiile, mutate de la angajator la angajat

Actul normativ vine în contextul aprobării Ordonanţei de urgenţă 79/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care transferă în totalitate la angajat sarcina fiscală a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, angajatorul urmând ca, în continuare, să stabilească, să reţină, să declare şi să plătească obligaţiile datorate.

De la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale trec de la angajator la angajat, iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10%.

 Nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

 

citeste totul despre: