Fane Caran, afacere la Rahova din denunţurile „fraierilor“: „Toată lumea se corupe la bani“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Arhivă
Foto: Arhivă

Unul dintre cei mai temuţi interlopi din Capitală, Ştefan Răducan, cunoscut ca „Fane al lui Caran”, închis la Penitenciarul Rahova, a pus bazele unei adevărate „burse de tranzacţionare a denunţurilor”, potrivit procurorilor DIICOT. El păcălea deţinuţii că, dacă-i dau bani, vor beneficia de o reducere consistentă a condamnărilor.

Unul dintre cei mai de temuţi interlopi din Capitală, Ştefan Răducan, cunoscut ca „Fane al lui Caran”, închis la Penitenciarul Rahova, a pus bazele unei adevărate „burse de tranzacţionare a denunţurilor”, potrivit procurorilor DIICOT. El păcălea deţinuţii că, dacă-i dau bani, vor beneficia de o reducere consistentă a condamnărilor.
„Să moară fii-ta de faci decât cum îţi spun eu! Dacă vrei să stau în spatele tău! «Da bă, îmi dai 5.000, mă doare în p....ă, că nu stai tu să mă aperi de lume!»”, dădea ordine, la telefon, Ştefan Răducan, cunoscut ca „Fane al lui Caran”, unul dintre liderii lumii interlope din Bucureşti.

Temutul interlop execută la Rahova o condamnare de 9 ani de închisoare pentru şantaj, cămătărie şi alte infracţiuni cu violenţă. În spatele gratiilor, „Fane al lui Caran” nu s-ar fi cuminţit, susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Afacerea: denunţ pentru înjumătăţirea sentinţei

Pentru că avea nevoie de bani, el ar fi pus la cale o nouă afacere profitabilă: promitea intermedierea unor denunţuri în schimbul unor sume de bani. Miza, în cazul denunţătorilor, reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care sunt cercetaţi. Interlopul se lăuda că are trecere pe lângă anchetatori care vor analiza denunţurile cu prioritate.

Este vorba de celebrul articol 16 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri: „Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

Ştefan Răducan, cunoscut ca „Fane al lui Caran”, a fost trimis în judecată luna trecută pentru acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat şi instigare la trafic de influenţă. În acelaşi dosar au fost trimise în judecată alte 12 persoane, oameni de încredere, deţinuţi intermediari şi o avocată.

Ordinele interlopului, respectate

Din spatele gratiilor, „Fane al lui Caran” avea cele mai multe discuţii cu oamenii săi de încredere: Lucia Muşat şi Anton Aurel Ilie, zis Tony. Lor le dădea ordine interlopul să ceară banii unor persoane din lumea interlopă în schimbul traficului de influenţă. Lucia Muşat era prezentată clienţilor că ar fi fost colaborator al DIICOT într-un dosar şi că ar avea relaţiii sus-puse. „Dar cu şmecherii, cu clanurile, nu mă bag eu”, îşi arăta limitele femeia.
„Acum eu nu mă bag să iau eu de la ăia. Eu nu mă bag. Tony eu nu mă bag, să leg şmecheri. Eu leg fraieri. Ca să ţii minte ce îţi spun,” spunea Lucia Muşat.

„Niciodată să nu te bagi cu şmecherii. De ce? Fiind că te cheamă la întâlnire, la mişto şi să moară familia mea, de nu te sparge în două cu bătaia şi du-te la Poliţie acum. Şi dă o declaraţie că te-am bătut. Ai înţeles? Te desfigurează”, era sfatul lui Anton Aurel Ilie.

„Eu când m-am băgat cu albanezii ăia sau cu fraieri, iar eu la şmecheri nu fac frate cumpărările. Să le facă morţii lor, cine o vrea. Eu nu le fac. Că dacă dau informaţii şi aşa, eu am nume de cod, nu mă bănuie pe mine. Tu înţelegi? Dar eu cu şmecherii nu mă bag eu. Tony, tu eşti nebun? Păi ce îmi trebuie belele”, explica de ce este prudentă Lucia Muşat.

Cum erau discuţiile

Procurorii DIICOT l-au interceptat pe „Fane al lui Caran” atunci când punea la cale afacerile din spatele gratiilor.
Ştefan Răducan: Fă, sunt la puşcărie. În loc să mă ajutaţi, ca idee, tu, Tony, ăştia, că şi eu poate aveţi nevoie de mine cândva, nu?  
Lucia Muşat: Păi ce să îţi fac eu Fănele decât să leg lumea! I-a, ce să-ţi fac? Eu altceva n-am ce să-ţi fac. Şi să îţi fac o intrare colo şi colo. I-a, ce să-ţi fac eu?  
Ştefan Răducan: Păi bun fă. Şi dacă tu nu vi la mine să vorbeşti cu mine ?  
Lucia Muşat: M-a pus Tony, i-am dus hârtiile cum a vrut p....a lui. Ai înţeles? I le duc lu mămica, aşa a zis. Mă duc să i le duc lu mămica.”

Ştefan Răducan: Tu nu auzi ce ceri tu? Tu ceri cât îţi trebuie, 10.000, ca să ai de unde să laşi! Şi dintre care, tu vrei jumate înainte! Fii şmecheră! Băi Tony, da...că e prietenul tău, să îţi trag şi ţie o şpagă! Dacă tot vrei să fim prieteni!
Lucia Muşat: Când s-a semnat alea, îmi dai banii, loc pe loc!

Ştefan Răducan: Înseamnă că a luat 10-15 mii, bulangiul ăla.
Lucia Muşat: Da mă nene, da! Uite, eu nu te mint, na! Şi a zis: uite...la astea...ştii că toate lumea e până la bani, toată lumea se corupe la bani, că de aia toată lumea e arestată, nu-i pentru bani! Auzi?

Fructele de mare, pasiunea lui pe  „Fane al lui Caran”

Potrivit interceptărilor, cei implicaţi îna cet caz îi puneau bani în contul deschis la Rahova şi îi aduceau bunătăţuri lui Caran. „Băi dar am fost la el la vorbitor, omeneşte. I-am băgat cinci milioane în cont. Nu i-am dus fructe de mare, nu i-am dus…neinteligibil…adică prieteneşte. Dacă el o vede că eu sunt fraier sau gâscă, e problema lui”, explica, într-o interceptare teleonică, Anton Aurel Ilie.

Un apropiat al lui Caran arăta că problema fructelor de mare era costisitoare: „Auzi, să îţi mai spun ceva nenicule, că mi-a zis nebuna, am uitat să-ţi zic. Mi-a zis ieri, că se plânge Mirela aia, Mirela, a lui Tony, că l-ai zăpăcit, că ceri numai fructe de mare, că ceri să-ţi pună bani pe nume, pe cutare, ai înţeles ?”. Ştefan Răducan a explicat că cei care –i aduceau pachete îi erau datori mora. „Nu mă, am făcut o şmecherie şi trebuia să-i dau lui 10 milioane. Am fost 10 inşi. Şi să-mi sugă p......a cu copii lui, bă, am nevoie de ei, tu nu înţelegi acum ? Ăştia sunt datori. Ăştia m-au filmat, m-au vândut, îţi spun eu”, spunea Ştefan Răducan.

„Toate gărzile îl pun pe el”

Atunci când amatorii de sentinţe blânde îşi dădeau seama că au fost traşi pe sfoară şi voiau să se răzbune, intervenea protector „Fane al lui Caran”. „Da fă, sunt bulangiu eu. De profesie. Înţelegi?”, o spunea, cu titlul de laudă, interlopul. Când simţea că este păcălită la bani, şi Lucia Muşat se ţinea tare: „Stai mă cuminte că eu sunt mai bandită ca el” sau „să mor eu dacă nu îl fac praf. Toate gărzile (poliţia – n.r) îl pun pe el, ca să ştii”.
Potrivit interceptărilor, afacerile mergeau foarte bine. Doar Tony îi mai păcălea uneori.

„Vezi că a luat bani grupa mare de acolo, să mor eu. Şi m-am dus la el la prăvălie alaltăieri şi venise cu unii să îi ardă în numele meu şi când m-a văzut pe mine s-a schimbat la faţă. A luat oamenii de acolo şi a plecat. Ce-i minte pe ăia, nu ştiu ce-i minte. Eu guţupancă cum sunt, i-am dat informaţiile, m-a pus să mă interesez d-ăla, d-ăla, d-ăla şi i-am zis pe bune”, îi povestea Lucia Muşat lui Caran cum partenerul i-ar fi tras pe sfoară.

Ce spune procurorul anchetator

Procurorul DIICOT care a instrumentat acest caz a arătat că în România ultimului deceniu, criminalitatea organizată a luat amploare, devenind un fenomen, infractorii orientându-se din ce în ce mai mult spre o formă organizată, care presupune posibilităţi multiple de a acţiona, cu profitabilitate maximă, activităţile fiind coordonate, diminuează riscul de a fi identificate sau probate activităţile infracţionale.

„Ceea ce este specific grupărilor de crimă organizată o reprezintă gama largă de activităţi infracţionale desfăşurate, respectiv, de la infracţiuni contra patrimoniului - furturi şi tâlhări -  la infracţiuni de trafic de droguri şi infracţiuni de corupţie”, arată magistratul.

Despre „aparenţa de colaborare”

Ceea ce caracterizează grupările de crimă organizată ar fi  „preocuparea acestora, constantă, de penetrare a activităţii organelor de aplicare a legii precum şi a activităţii instituţiilor de stat, în general”. În acest fel, sunt create premisele obţinerii unor informaţii care sunt folosite în activitatea infracţională – pentru evitarea tragerii la răspundere penală sau pentru obţinerea altor avantaje.

„În contextul în care grupările de crimă organizată nu reuşesc să penetreze activităţile organelor de aplicare a legii, acestea creează aparenţa de colaborare. Informaţiile furnizate organelor de cercetare penală, de către membrii unor grupări de crimă organizată, au la bază interesele grupării, care de cele mai multe ori vizează eliminarea unor grupări rivale sau eliminarea unui membru al unei grupări rivale,” a conchis procurorul DIICOT care l-a trimis în judecată pe  „Fane al lui Caran”.

 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite