Exclusiv:DNA "acoperă" gropile de mii de miliarde, făcute de italieni în România

Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie încă de acum 4 ani, însă dosarul FAT Italia a fost soluţionat prin "curăţarea" persoanelor cercetate penal .

Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie încă de acum 4 ani, însă dosarul FAT Italia a fost soluţionat prin "curăţarea" persoanelor cercetate penal .

Peste 200 miliarde vechi prejudiciu şi aproape 1.300 miliarde cheltuite "fără aprobare legală" sunt urmările financiare ale unui contract încheiat cu samsarii italieni ai asfaltului românesc, de la FAT Italia pentru modernizarea autostrăzii Bucureşti - Piteşti.

În ceea ce priveşte modernizarea, aceasta a fost mai degrabă o spoire a autostrăzii, efectele dezastruoase fiind imediate. Au trecut 4 ani de când Curtea de Conturi a dat dovezi, mură-n-gură, Parchetului, fără ca măcar complicii italienilor să fi fost luaţi la întrebări.

Dezvăluirile ziarului "Adevărul" privitoare la mafia drumarilor continuă astăzi cu un nou episod. Este vorba despre relaţiile speciale ale unor societăţi străine cu statul. Sau, mai degrabă, cu înalţi funcţionari ai statului.

Latura penală a relaţiei dintre FAT Italia şi statul român se regăsete în raportul preţ-calitate. Preţuri exorbitante, nejustificate, mult peste cele ale pieţei europene, termene de finalizare a lucrărilor mult depăşite şi calitate îndoielnică sunt atributele acestei relaţii.

Probe sunt, interes nu există
În ciuda faptului că au primit bani cu nemiluita pentru modernizarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, compania FAT Italia nu a avut nici măcar bunăvoinţa de a efectua lucrări care să respecte standarde minime de calitate.

La scurt timp de la finalizarea lucrărilor, au apărut gropile, asfaltul poate fi decopertat chiar şi cu linguriţa. În mod normal, această afacere trebuia să se soldeze cu arestări, destituiri şi operaţiuni de recuperare a prejudiciului. Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat, deşi Parchetul General a fost sesizat încă din 2003 de către Curtea de Conturi.

Sesizarea are la bază un raport în care sunt cuprinse toate etapele afacerii: licitaţie cu dedicaţie, preţuri umflate, proiectare "strâmbă", lucrare în bătaie de joc. Să începem cu banii pierduţi. Controlul efectuat de Curtea de Conturi la RA Administraţia Naţională a Drumurilor (actuala CNADNR), în 2003, a vizat "legalitatea încheierii şi derulării contractelor de asistenţă, proiectare şi execuţie a obiectivului de investiţii "Autostrada Bucureşti - Piteşti, lucrări pentru modernizare şi introducere a taxării".

Concluzia raportului este stupefiantă: "În urma verificării se constată că s-au scos în evidenţă o serie de abateri grave de la disciplina economico-financiară, care s-au reflectat în estimarea unui prejudiciu în sumă de 215 miliarde de lei (n.n. - ROL), precum şi cheltuirea fără aprobare legală a sumei de 1.247,7 miliarde de lei (n.n. - ROL). Aproximativ 40 milioane de euro.

Consecinţele unei licitaţii de ochii lumii
Cu privire la organizarea şi adjudecarea licitaţiei câştigate de FAT Italia (Federici Astaldi Todini), se poate spune că aceasta a fost organizată doar de ochii lumii. Şi cum am putea spune altfel în condiţiile în care nicio obligaţie asumată în urma acesteia nu a fost respectată? De exemplu, investiţia prevăzută prin hotărâre de guvern era 272 de miliarde, pentru ca la final aceasta să fie umflată la peste 1.500 miliarde de lei, adică de 5,7 ori mai mare.

Alt exemplu: unul dintre criteriile luate în calcul la acordarea contractului companiei FAT a fost acela al termenului de execuţie. Firma FAT Italia a câştigat pentru că a promis finalizarea lucrărilor în 22 de luni. În fapt, termenul efectiv realizat a fost de 36 de luni. Adică boală lungă pe bani publici.

Această depăşire de termen ne-a costat 1,1 milioane de dolari, bani plătiţi consultantului GIBB Ltd. Anglia, şi 2, 7 miliarde de lei, plătiţi suplimentar proiectantului SC IPTANA SEARCH, Romania. Din aceeaşi cauză, celor două firme, GIBB Ltd şi IPTANA SEARCH, li s-au mai plătit despăgubiri civile de aproape 20 miliarde de lei, pe baza nivelului ratei dobânzii de referinţă a BNR.

Cum s-a subţiat asfaltul În sinteza realizată de experţii Curţii de Conturi sunt enumerate punctual cauzele tehnice care au umplut autostrada de gropi. Toate adunate susţin teoria că lucrările au fost realizate cu mult sub standardele asumate "pe hârtie", atunci când FAT Italia a încheiat contractul.

În primul rând, "aplicarea pentru stratul de uzură a unei reţete realizate cu bitumuri simple, fără aditivi, modificatori sau stabilizatori". Dozajul de bitum în mixtură a fost redus la 5,1-5,7 la sută faţă de 6 la sută, cum apărea în proiect. Grosimea stratului exterior a fost, de asemenea, mult mai mică - pe unele tronsoane chiar la jumătate faţă de obligaţia asumată prin contract.

Consecinţa lucrărilor efectuate prost au simţit-o şi o simt în continuare şoferii care parcurg traseele autostrăzii reabilitate de FAT Italia. Inspectorii de la Curtea de Conturi au consemnat că bucăţi întregi de ciment, beton sau chiar asfalt s-au rupt pur şi simplu din autostradă. Cu alte cuvinte: s-a furat atât la calitate, cât şi la cantitate.

În concluzie, experţii Curţii de Conturi menţionează că Administraţia Naţională a Drumurilor, "prin contractele încheiate cu consorţiul FAT şi Jacobs Gibb Ltd nu şi-a asigurat minimul de condiţii pentru ca executarea clauzelor acestora să se facă în propriul avantaj, iar producerea unor situaţii prejudiciabile să fie pe cât posibil preîntâmpinată".

Dacă ne raportăm şi la procentul de realizare a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi prin HG, devine şi mai evident că FAT Italia a minţit la licitaţie doar pentru a câştiga acest contract de interes naţional. De exemplu, la licitaţie s-a stabilit construirea a două staţii de taxare. Ele nu există nici astăzi. În schimb, la materiale de împrejmuire a autostrăzii s-a depăşit cu mult cantitatea prevăzută. Lungimea parapeţilor metalici, cu lisă simplă, s-a depăşit cu peste 126.000 de metri liniari, adică 15,1 miliarde de lei.

Împrejmuirile din plasă de sârmă pe stâlpi s-au depăşit cu aproape 22.000 de metri liniari, în valoare de 1,3 miliarde de lei. Ei bine, nerespectarea indicatorilor tehnico-economici a costat statul român peste 1.274 miliarde de lei. Ca atare, procurorul general financiar de la Curtea de Conturi a transmis Ministerului Public procesul- verbal de constatare.

DNA - "avocatul diavolului"
Ministerul Public ne-a comunicat că dosarul FAT poartă numărul 355/P/2002 şi că a fost declinat la DNA, în decembrie 2005. Pe de altă parte, răspunsul DNA este unul care nu miră pe nimeni, dat fiind că dosarul are implicaţii politice: "La data de 21 mai 2007, procurorii au dispus, prin rezoluţie, scoatere de sub urmărire penală în dosarul nr. 133/P/2005 faţă de trei persoane care au fost cercetate pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave şi neglijenţă în serviciu…".

Cu alte cuvinte, în acest dosar au fost cercetate penal trei persoane şi toate au fost găsite nevinovate. O altă interpretare a acestei rezoluţii ar fi aceea că inspectorii Curţii de Conturi sunt nişte ageamii, din moment ce fac propuneri de cercetare şi pedepsire, conform legii, a unor nevinovaţi. Reamintim că dovezile prezentate de Curtea de Conturi constau în măsurători, calcule, prezentări de legi şi contracte încălcate, plăţi şi cheltuieli nejustificate etc.

În baza acestor dovezi, procurorul general financiar a trimis procesul-verbal Ministerului Public, "pentru efectuarea cercetărilor, în scopul stabilirii răspunderii penale şi civile a persoanelor cu funcţii de conducere şi de specialitate din cadrul RA <> , precum şi a reprezentanţilor societăţilor comerciale cu capital străin sau român care au participat la realizarea obiectivului de investiţii <> ". Dar pentru DNA astfel de fapte, cu prejudicii de mii de miliarde, nu par a fi considerate suficient de grave pentru ca cineva să răspundă pentru ele…

Parchetul, de obicei, vine foarte zgomotos, cu mare tam-tam, pentru verificări în companie, cerând ca în 24 de ore să le punem la dispoziţie numeroase acte. După aceea se aşterne liniştea.

Alin Goga, director juridic CNADNR

Astaldi Spa. nu a participat la reabilitarea
Autostrăzii Bucureşti - Piteşti, întrucât a ieşit din consorţiul FAT, care şi-a adjudecat lucrarea
înainte ca aceasta să înceapă
Pier Luca Canino,
director Astaldi România

"Există prezumţii de complicitate interior-exterior!"

Alin Goga este noul director juridic al CNADNR, de la începutul anului în curs. A avut timp totuşi să înţeleagă mecanismele prin care compania sa pierde bani cu nemiluita din afacerile de construire şi modernizare de drumuri.

"Este o situaţie la care concură mai mulţi factori, atât din interiorul companiei, cât şi din exterior". Complicităţi?, întrebăm noi. "Sunt prezumţii, dar în momentul în care eu ca jurist nu am nişte acte în dosare, pentru că ele au dispărut, şi compania pierde din cauza asta foarte mulţi bani, normal că mi se ridică nişte semne de întrebare", răspunde directorul juridic al CNADNR, Alin Goga.

Continuă: "Parchetul, de obicei, vine foarte zgomotos, cu mare tam-tam, pentru verificări în companie, cerând ca în 24 de ore să le punem la dispoziţie numeroase acte. După aceea se aşterne liniştea. După câţiva ani, trimit nişte hârtii prin care să fim anunţaţi că nu s-au confirmat faptele semnalate", explică Alin Goga.