EXCLUSIV VIDEO Istoricul Marius Diaconescu despre regionalizare: Să lăsăm în pace sentimentele naţionaliste, banul contează

EXCLUSIV VIDEO Istoricul Marius Diaconescu despre regionalizare: Să lăsăm în pace sentimentele naţionaliste, banul contează

Marius Diaconescu, lector universitar şi doctor în istorie la Facultatea de Istorie din Bucureşti

Reorganizarea administrativ-teritorială a României în mai puţine judeţe ar elimina discrepanţele economice  actuale dintre unele zone, afirmă istoricul Marius Diaconescu într-un interviu video acordat adevarul.ro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reorganizarea administrativă este un proces firesc. Aceste structuri ne ajută la evoluţia economică”, afirmă istoricul.

Potrivit acestuia, recentele discursuri naţionaliste, de genul "Noi rupem pământul", susţinute atât de PDL, cât şi de UDMR, cu privire la reorganizarea teritorială a ţării, nu sunt favorabile dezvoltării economice.

Trebuie să se ţină cont de resursele economice, de potenţialul de dezvoltare economică, dar şi de relaţiile care se pot face cu regiunile din jur. Sunt unele structuri care ţin cont de tradiţia istorică, cum sunt  Austria sau Germania. Altele, de exemplu Franţa, ţin mai mult cont de anumite avantaje ale  coabitării. Este mai simplu să uneşti două, trei, patru judeţe, dar cu un nucleu puternic economic. Gândiţi-vă că noi avem acum judeţe foarte sărace, cum ar fi Vaslui şi Sălaj. Oraşul Bistriţa s-a îmbogăţit, însă judeţul pe ansamblu a sărăcit. La fel secuii, Harghita şi Covasna sunt printre cele mai sărace judeţe din ţară. Aceste judeţe nu se pot dezvolta singure. Să lăsăm în pace sentimentele naţionaliste. Banul, economia, trebuie să ne intereseze pe toţi”, transmite istoricul, expert în istoria Transilvaniei.

El a dat exemplul vechilor oraşe săseşti Sibiu, Bistriţa şi Braşov care, datorită comerţului, au fost foarte bogate în Evul Mediu.

În secolul XIX a început declinul lor.  În momentul în care s-au încheiat tratate comerciale între România şi Imperiul Austro-Ungar, dar mai ales după unirea din 1918, când aceste judeţe săseşti nu au mai fost pe graniţă, ele au decăzut. Nemaifiind o fluctuaţie mare de marfă, de bani, oricât au investit saşii în industrie sau în alte structuri economice, nu au reuşit să se menţină în fruntea economiei transilvănene”,  adaugă Marius Diaconescu, lector universitar şi doctor în istorie la Facultatea de Istorie din Bucureşti.

41 de judeţe, prea multe

Totuşi, poziţionarea la graniţă a unui oraş nu îi garantează neapărat dezvoltarea. „Oraşul Iaşi, deşi e pe graniţă, fiind pe cea de Est, este slab dezvoltat. În schimb, oraşele de pe graniţa cu Vestul, Arad, Oradea, dar mai ales Timişoara, s-au dezvoltat foarte puternic după ’90 încoace”, adaugă Marius Diaconescu.

În continuare, istoricul este de părere că actuala formulă de 41 de judeţe a permis dezvoltarea exagerată a Bucureştiului în detrimentul altor posibile metropole în ţară şi a înfrânat concurenţa reală.

În locul unei singure metropole în România, cum este Bucureştiul, existenţa mai multora, precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Bacău sau Constanţa,  este foarte bună. Acestea trebuie să fie, însă, metropole mari, de circa un milion de oameni. O concentrare a populaţiei va duce şi la o mai bună dezvoltare a economiei. Sigur că vor fi mişcări de populaţie de la sat la oraş, oamenii vor pleca din rural în marile oraşe, dar e nevoie de teren agricol pentru a hrăni populaţia. Germania este plină de oraşe de peste un milion de locuitori şi în jurul lor se dezvoltă foarte bine  economia. De cealaltă parte, Slovacia o reduci, practic, la Bratislava. 50 km mai departe este sărăcie lucie”, conchide lectorul universitar Marius Diaconescu.

Vezi mâine pe adevarul.ro ce spune istoricul Marius Diaconescu despre istoria şi relaţiile secuilor cu românii.

citeste totul despre: