EXCLUSIV România este un aliat-cheie în cadrul NATO. Interviu cu generalul Petr Pavel, şeful Comitetului Militar al NATO
0
Generalul ceh Petr Pavel, şeful Comitetului militar al NATO, a acordat ziarului „Adevărul“un interviu în care vorbeşte despre răspunsul aliaţilor la acţiunile agresive ale Rusiei.
- Din punct de vedere militar, cum puteţi defini stadiul prezent al capacităţilor întărite de apărare şi disuasiune de pe flancul estic al Alianţei, incluzând România?
- În cadrul acestui concept de disuasiune şi apărare pe flancul de est al Alianţei, NATO a stabilit o prezenţă întărită avansată în nord-est şi o prezenţă înaintată „pe măsură“ în sud-est. Prezenţa întărită avansată constă în patru grupuri de luptă multinaţionale cu capacităţile lor asociate maritime şi aeriene. Prezenţa avansată „pe măsură" se bazează pe iniţiativele naţionale în domeniile terestru, aerian şi maritim. Cele patru grupuri de luptă din Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia sunt acum pe deplin operaţionale. Aceasta arată că aliaţii noştri stau ferm în apărarea teritoriului NATO, descurajând orice posibilă agresiune. Aliaţii din Europa şi America de Nord au desfăşurat trupe şi echipamente pentru a servi alături de forţele locale, ceea ce demonstrază puterea legăturilor transatlantice. Scopul nostru este să prevenim conflictele, să ne protejăm aliaţii şi să păstrăm pacea.
Cu toate că Rusia încearcă să prezinte NATO drept o organizaţie agresivă prin desfăşurarea în teren a celor patru grupuri de luptă, trebuie să reţinbem faptul că NATO le-a trimis în cele trei ţări baltice şi în Polonia. Această prezenţă avansată este parte a răspunsului Alianţei la folosirea de către Rusia a forţei militare împotriva vecinilor săi şi a concentrării de mijloace de luptă de-a lungul frontierei de est a Alianţei. Rusia a anexat ilegal Crimeea şi-i sprijină în mod activ pe separatiştii din estul Ucrainei. Iată motivul pentru care aliaţii noştri din partea de est a Alianţei au solicitat o prezenţă mai mare a NATO în regiune.
Ţara dvs. are o participare activă în operaţiunile, misiunile şi activităţile conduse de NATO. În acelaşi mod se situează şi demersul foarte pro-activ al României faţă de prezenţa avansată a NATO şi este o ţară care contribuie cu trupe la grupul de luptă pe care SUA împreună cu Marea Britanie îl conduc în Polonia. Militarii dvs. lucrează excepţional de bine cu colegii lor americani şi britanici precum şi cu militarii din ţara gazdă.
Prezenţa noastră avansată „pe măsură" în zona Mării Negre continuă să se dezvolte. Pe 27 aprilie 2017, a fost activat, ca un organism militar al NATO, comandamentul Brigăzii multinaţionale Sud Est în România. Aceasta înseamnă mai multe forţe NATO şi mai multe exerciţii şi pregătire sub supervizarea comandamentului Diviziei sud-est care se află la Bucureşti. Sunt opt ţări aliate care s-au angajat să ofere ofiţeri de stat major pentru brigadă, iar cinci ţări aliate s-au angajat cu forţe terestre şi aeriene pentru pregătire şi poliţie aeriană.
În ce priveşte domeniul aerian şi ca parte a activităţilor noastre întărite de poliţie aeriană, în acest moment avem opt avioane britanice Typhoon care efectuează misiuni de patrulare. Avioanele vor sta până la patru luni la baza M. Kogălniceanu şi vor patrula în zona Mării Negre alături de avioanele de vânătoare româneşti. Aceasta demonstrază unitatea şi hotărârea NATO ca răspuns la un mediu de securitate din ce în ce mai problematic.
În domeniul maritim, în luna februarie din acest an, miniştrii noştri ai apărării au fost de acord cu două măsuri suplimentare: o prezenţă NATO crescută în Marea Neagră pentru pregătire şi exerciţii precum şi o funcţie de coordonare pentru NATO Standing Naval Forces atunci când operează cu alte forţe aliate în regiunea Mării Negre. În acest moment se pun la punct toate detaliile necesare pentru implementarea acestor măsuri.
Această interoperabilitate şi angajament de a munci şi de a ne pregăti împreună, uniţi în apărarea popoarelor din ţările aliate, arată cu adevărat că NATO este o organizaţie în care, atunci când vorbim despre apărare colectivă, chiar ştim că asta înseamnă unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Nu există nici un fel de îndoială, vom veni în sprijinul oricăruia dintre aliaţii aflaţi sub ameninţare.
Credeţi că putem vorbi despre o ameninţare reală venind din partea Rusiei şi, dacă aşa este, oare NATO este gata să răspundă acestui nou tip de război hibrid în desfăşurare, foarte vizibil cel puţin la nivel de propagandă în ţările noastre din estul Europei?
Atunci când militarii vorbesc despre ameninţări, vorbim despre două lucruri: intenţie şi capacităţi. Atunci când este vorba despre capacităţi, nu există nici un fel de dubiu că Rusia îşi dezvoltă capacităţile militare, atât pe componenta convenţională cât şi pe cea nucleară. În ce priveşte capacitatea lor de desfăşurare, este foarte bine dovedită abilitatea de a proiecta forţe la mare distanţă şi de a le folosi eficient destul de departe de teritoriul naţional, atât la nivel de exerciţii cât şi de operaţiuni militare efective. Cu toate acestea, atunci când ajungem la zona intenţiilor, lucrurile nu mai sunt atât de clare în sensul că am putea spune că Rusia are intenţii agresive faţă de NATO. Dar există elemente care ne preocupă aşa cum ar fi masiva prezenţă militară rusească în apropierea graniţelor NATO, exerciţiile neanunţate la scară mare, retorica nucleară dar şi exerciţiile în care se constată câteodată un comportament iresponsabil în cadrul unor activităţi aeriene, folosirea războiului hibrid. Din aceste motive trebuie să fim vigilenţi. Luăm foarte în serios fiecare ameninţare potenţială, facem tot posibilul să fim gata atât în materie de capabilităţi cât şi de pregătire pentru a face faţă oricărei ameninţări potenţiale care ar putea să semene cu situaţia pe care am văzut-o în Crimeea, estul Ucrainei, dar şi în Georgia sau Moldova şi care să nu mai fie repetată vreodată împotriva unui aliat al NATO.
În ce priveşte războiul hibrid, NATO a pus la punct o strategie de luptă împotriva acestor ameninţări care pot să meargă de la atacuri cibernetice din ce în ce mai sofisticate până la campanii de dezinformare precum şi presiuni politice şi economice şi folosirea forţelor speciale pe teritoriul unor ţări suverane. Am format o nouă Divizie comună de informaţii şi securitate pentru a ajuta la îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei existente şi pentru a sprijini luarea uneor decizii rapide şi eficiente. Lucrăm pe mai multe forme de pregăptire şi exerciţii. Deoarece războiul hibrid afectează şi economia şi spaţiul cibernetic, ne întărim coordonarea cu alte organizaţii, inclusiv cu Uniunea Europeană.
Mai specific, în ce priveşte propaganda - sau cum Rusia o numeşte, „războiul informaţional" - îi răspundem nu cu altă propagandă, ci cu fapte, în mediul online, audio şi video, dar şi în presa scrisă.
Mass media au un rol esenţial de jucat în această mişcare împotriva dezinformării şi propagandei, punând întrebări grele şi cercetând mereu veridicitatea faptelor şi surselor. Este o meserie de o importanţă vitală.
Trebuie să subliniez şi faptul că NATO urmăreşte un demers dublu în ce priveşte Rusia, atât disuasiune şi apărare, aşa cum am arătat anterior, dar şi dialog. Pentru a ilustra acest lucru, de anul trecut până acum au existat cinci reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia, ultima reuniune desfăşurându-se chiar în această săptămână, pe 13 iulie. Râmânem deschişi dialogului pentru a discuta probleme importante pentru securitatea noastră comună. Consiliul acesta are un rol important de jucat ca for pentru dialog şi schimb de informaţii, dar şi pentru a reduce neînţelegerile şi pentru a creşte predictibilitatea.
În ce mă priveşte, la începutul acestui an am avut o convorbire cu şeful apărării Federaţiei Ruse, generalul Gherassiomov. A fost un pas pozitiv pentru a menţine linii de comunicaţie efective şi demne de crezare. Aceste linii de comunicaţie inter-militare sunt în interesul reciproc al NATO şi al Rusiei totodată.
Ce se află pe agenda vizitei dvs în România? Aveţi mesaje relevante şi specifice pentru militarii româno dar şi pentru liderii noştri politici?
În timpul vizitei mele în România mă voi întâlni cu preşedintele ţării, cu ministrul apărării naţionale şi Şeful Marelui Stat Major, voi avea întâlniri la statul major şi voi participa la un seminar despre regiunea Mării Negre. Voi participa şi la ziua mass-media din cadrul exerciţiului Saber Gardian, un exerciţiu multinaţional condus de SUA în scopul creşterii capacităţilor operaţionale comune cu ţări aliate şi partener în cadrul unor tipuri diverse de misiuni. Asemenea vizite îmi permit să am o înţelegere de profunzime asupra a ceea ce sunt provocările şi ameninţările care afectează acea ţară anume şi să iau contact cu perspectiva naţională. Vreau să mulţumesc militarilor şi liderilor politici din România pentru angajamentul lor profund faţă de Alianţă, pentru profesionalismul forţelor armate şi hotârârii lor de a contribui la operaţiunile, misiunile şi activităţile NATO.
Pentru noi, problema securităţii în Marea Neagră este una absolut esenţială. Cum intenţionaţi să aveţi o forţă de răspuns permanentă şi convingătoare în regiune, o „arhitectură de securitate“ capabilă să facă faţă întăririlor militare aduse în permanenţă de ruşi în Crimeea?
- NATO este o organizaţie de apărare şi tot ce am făcut ca răspuns la comportamentul rusesc, am făcut-o într-un mod atent, defensiv şi proporţional Scopul nostru este de a preveni conflictul şi de a păstra pacea. Nu avem niciun fel de dorinţă de a "face faţă" tipului de acţiune rusesc, dar ne asigurăm că teritoriile şi popoarele ţărilor membre ale Alianţei sunt în securitate şi că nu vor putea fi atacate de nici un actor statal sau non-statal.
Iată de ce, cu ocazia Summitului din Ţara Galilor din 2014, am fost de acord cu implementarea RAP (Readiness Action Plan) pentru a răspunde rapid schimbărilor fundamentale produse în peisajul de securitate de la frontierele NATO.
Bazându-ne pe acest plan (RAP), cu prilejul Summitului din 2016 de la Varşovia, Alianţa a luat decizii suplimentare privind întărirea capacităţii NATO de disuasiune şi apărare, continuând astfel să contribuie la proiecţia de stabilitate şi la întărirea securităţii dincolo de teritoriul Alianţei.
În regiune, avem Comanda trupelor de uscat la Izmir (Turcia). Acest comandament oferă expertiza în sprijinul capacităţii de reacţie a trupelor de uscat, a pregătirii lor şi procesului de standardizare, inclusiv evaluarea şi certificarea acestora. Oferă şi o capacitate de planificare în spijinul comandamentelor superioare şi a Structurii de forţe NATO (mai precis, cele două unităţi cu desfăşurare rapidă din regiune, aflate în Grecia şi în Turcia): în plus, la decizia Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), poate oferi elementele de bază ale unui comandament care să aibă sarcina să coordoneze operaţiuni ale armatei de uscat şi să sincronizeze comanda şi controlul forţelor de uscat în raport cu standardul LOA (Allied Level of Ambition).
Două din cele opt Unităţi NATO de Integrare a Forţelor (NFIU) sunt localizate în această regiune, în Bucureşti şi la Sofia - au fost active începând cu septembrie 2015. În cazul în care va fi necesar, aceste unităţi vor facilita desfăşurarea rapidă a forţelor aliate, vor sprijini planificarea apărării colective şi vor asista la coordonarea pregătirii şi exerciţiilor. NGIU nu sunt nişte baze militare, ci constituie o legătură vitală între forţele naţionale şi cele ale altor aliaţi din NATO. Ele lucrează împreună şi cu naţiunile gazdă pentru a identifica reţelele logistice, rutele de transport şi infrastructurile de sprijin pentru ca forţele cu reacţie rapidă să se poate desfăşura în regiune cât se poate de repede pentru a acţiona împrună în scopul apărării securităţii comune.
La 1 decembrie 2015, NATO şi reprezentanţii Ministerului român al apărării au activat comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud Est de la Bucureşti, marcând astfel integrarea sa oficială în structura de comandă a NATO. Noul comandament va fi capabil să comande forţe desfăşurate în zona de sud-est a Alianţei, sprijinind sistemul general de apărare al întregii Alianţe. Totodată, va fi şi un punct de legătură pentru centralizarea cooperării regionale între Aliaţi.
Aşa cum am menţionat, Brigada Multinaţională Sud Est a atins nivelul iniţial de capabilitate în luna aprilie a acestui an şi va fi o preznţă permanentă şi vizibilă a NATO. Va oferi un mecanism de coordonare şi conducere a unei serii continue de pregătiri şi exerciţii la nivel de brigadă, dar şi o asigurare şi disuasiune sporite la nivel regional.
Ca parte a acţiunilor noastre de poliţie aeriană, avem avioane britanic şi italiene care patrulează împreună cu avioane ale forţelor aeriene româneşti şi bulgare. Aceste misiuni sunt şi ele o demonstraţie a solidarităţii Alianţei, fiind în acelaşi timp şi un prilej excelent pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea acestor aliaţi de a lucra şi de ase pregăti înmpreună.
România găzduieşte şi sistemul AEGIS de la Deveselu care îndeplineşte un rol important în cadrul apărării balistice a NATO. Trebuie să subliniez faptul că sistemul este de natură pur defensivă. Ameninţare la adresa ţărilor din NATO reprezentată de rachetele balistice continuă să crească iar apărarea anti-rachetă sonstituie o parte a unei forme de răspuns pentru a-i face faţă. Apărarea anti-rachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusie şi nu subminează capacităţile sale strategice de disuasiune. Are rolul de a asigura apărarea împotriva potenţialelor ameninţări venind din afara zonei euro-atlantice.
Cum puteţi caracteriza cooperarea cu militarii români, în primul rând la nivelul organizării brigadei multinaţionale şi în al doilea rând privind participarea românească la misiunile NATO?
În ce priveşte Brigada Multinaţională, ţara dumneavoastră împreună cu opt ţări aliate a făcut ca Brigada să atingă nivelul Capacităţii Operaţionale Iniţiale. Conform planului, forţa multinaţională va contribui la întărirea capacităţii de disuasiune şi apărare a Alianţei şi a cunoaşterii situaţiei regionale.
România este un aliat-cheie în cadrul NATO şi are contribuţii valoroase în cadrul misiunilor noastre KFOR de menţinerea păcii în Kosovo. Mai mult, România este una dintre primele 10 ţări contributoare la misiune condusă de NATO în Afganistan Resolute Support Mission pentru a pregăti, asista şi consilia instituţiile şi forţele afgane de apărare. România ia parte şi la prezenţa noastră înaintată întărită, contribuiţi în mod regulat cu forţe la NATO RESPONSE FORCE şi aţi participat la misiunile de poliţie aeriană din ţările baltice. În mod clar, România este un aliat activ, contribuind cu personal, capacităţi militare şi resurse în beneficiul Alianţei şi securităţii interne. Vreau să salut şi angajamentul României de a îndeplini promisiunea de investiţii în apărare de 2%, în anii trecuţi observându-se o continuă creştere a nivelului cheltuielilor pentru apărare. Este foarte important şi necesar acest angajament pentru nivelul de 2%, dar subliniez şi că avem nevoie şi să fim atenţi la capacităţile militare şi cu ce Aliaţii contribuie acum în favoarea Alianţei, apărării colective, mangementului situaţiilor de criză şi activităţilor comune de asigurarea securităţii.
Se încarcă comentariile...
