Eleve hărţuite sexual de profesori în şcoli de top. #MeToo scoate la lumină situaţii la SNSPA şi la Colegiul „Mihai Viteazul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eleve hărţuite sexual de profesori din licee de
top.  FOTO 123RF
Eleve hărţuite sexual de profesori din licee de top. FOTO 123RF

Campania #MeToo scoate la iveală tot mai multe cazuri de hărţuire sexuală, foarte multe revoltătoare. Tinerele din România au început să vorbească nu doar despre agresiunile la care sunt supuse pe stradă sau la locul de muncă, ci şi în instituţiile de învăţământ.

 „Aveam 18 ani. Mergeam la meditaţii la unul dintre cei mai bine cotaţi profesori de matematică din Bucureşti (…) profesor la Colegiul Naţional «Mihai Viteazul». El avea peste 40 de ani şi ne pregătea pentru Bac. Când ajungeam la el acasă, domnul profesor ne îmbrăţişa foarte strâns pe toate, lipindu-se de noi. Cât durau meditaţiile, îşi freca piciorul de picioarele mele, până la coapse, îmi masa umerii mie şi colegelor mele. Când greşeam, îi spunea băiatului din grupă că are voie să ne dea sutienul jos şi, dacă mai greşim o dată, va avea voie să ne pună mâna pe sâni“, povesteşte Ruxandra Simion, astăzi studentă la UNATC, pe Facebook.  După postarea tinerei, alte patru femei au relatat propriile experienţe trăite cu acelaşi profesor.

„Practica era aceeaşi cu noi. O mână scăpată pe sân, poveşti despre soţie, glume cu pe unde bagi şi pe unde iese“, a comentat Laura Chira. „La mine a ajuns mai departe. Chiar mă gândeam că nimeni nu mă crede. Râdeau de mine că mi se pare. La balul meu am ajuns într-o cafenea. La care îmi zicea dacă mă interesează hotelul drăguţ din zonă“, a scris o altă tânără. „Îmi amintesc clar senzaţia de disconfort permanentă pe care o aveam şi libidoşenia gesturilor", s-a confesat şi Ella.

Reporterii ziarului „Adevărul” au încercat să obţină o reacţie de la profesor, cât şi de la reprezentanţii Colegiului „Mihai Viteazul“ şi de la cei ai Inspectoratului Şcolar, însă nimeni nu a fost dispus să ofere explicaţii.

„Mă rănea, mă durea foarte tare“

Acuzaţii la fel de grave i se aduc şi unui lector universitar doctor la SNSPA. „« Vă propun să încheiem un contract în care să ne iubim de 3-5 ori şi apoi fiecare să îşi vadă de drumul său» .Ce dracu' faci în situaţiile astea? Am 19 ani, el 38, şi-mi propune să mă culc cu el, deşi are nevastă şi copii acasă. Cum scap de aici? Dau să ies. Mă opreşte şi mă trezesc cum mă sărută. Îi simt limba în gura mea, dinţii care înlocuiau buzele, mă rănea, mă durea foarte tare. Mâna lui mă «atingea» pe un sân, brutal”, mărturiseşte pe Facebook Miruna Rolea, o fostă studentă. Aceasta nu este singura care l-a acuzat pe dascăl de hărţuire sexuală. În urmă cu doi ani s-a întâmplat un episod similar, când o tânără l-a acuzat tot de hărţuire sexuală. Universitatea i-a retras norma de predare, înlocuind-o cu o normă de cercetare. 

Amploarea fenomenului hărţuirii sexuale în şcoli şi universităţi este cauzată de o societate care condamnă victima, în loc să-l sancţioneze pe agresor, afirmă psihologii. „Între profesor şi elevă există o relaţie de putere. La nivel social, el este cel care domină victima. Din această cauză, femeia internalizează o frică faţă de agresorul său“, explică psihologul Anca Boalcă.

„Avem o voce şi de acum înainte suntem de neoprit“

„Femeile nu sunt în siguranţă în instituţiile de învăţământ. Locurile unde se presupune că sunt mentorate şi ghidate în viaţă, unde ar trebui să existe educaţie pentru sănătate, inclusiv sexualitate, şi să se discute despre riscul violenţei în familie şi al hărţuirii, locurile care ar trebui să educe bărbaţii şi femeile într-un spirit feminist, devin pentru acestea din urmă spaţiul unde învaţă frica, ruşinea şi descoperă „nenorocul“ de a se fi născut ca femei într-o ţară misogină care perpetuează agresiunile sexuale, chiar şi în învăţământ. #MeToo reprezintă strigătul disperat dar hotărât împotriva nedreptăţii de gen, reprezintă momentul în care avem o voce comună şi nu mai suntem dispuse să tolerăm misoginismul şi agresorii, reprezintă momentul în care ne-am unit şi suntem puternice. Nu ne mai lăsăm intimidate de nimic. E cazul ca bărbaţii agresivi să se comporte civilizat şi să conştientizeze răul şi înapoierea mentală pe care ei le reprezintp. Avem o voce şi de acum înainte suntem de neoprit. Suntem generaţia #metoo!“, a declarat Ioana Stăniloiu, activistă pentru drepturile femeilor.

Ce soluţii se pot aplica pentru a combate fenomenul

„ Atunci când hărţuirea are loc în universităţi, lucrurile sunt puţin mai complicate. În primul rând, noi nu ştim ce este hărţuirea sexuală. Credem că doar formele grave, care presupun cereri explicite de favoruri sexuale sau tentativele de viol, reprezintă o formă de hărţuire sexuală. Ceea ce nu este adevărat. Acte de hărţuire sexuală pot însemna şi anumite apelative sau mesaje nepotrivite, mângâieri, urmăriri, până la actele cele mai grave. Avem nevoie să realizăm politici clare la nivelul mediului universitar, avem nevoie de declaraţii publice la începutul anului universitar, prin care să li se comunice studenţilor/studentelor că se pot confrunta cu hărţuiri sexuale în instituţia unde studiază, dar şi să le li se transmită cum se pot apăra într-o astfel de situaţie. Dacă nu li se prezintă cazuri concrete de profesori agresori care au fost sancţionaţi din cauza hărţuirii sexuale, ei sau ele nu vor avea curajul să reclame abuzurile pentru că li se induce ideea că agresorul nu va păţi nimic“, a explicat Andreea Braga, director executiv FILIA.

Portretul-robot al agresorului sexual

Nu există un profil unic al agresorului sexual, spun specialiştii, însă cei care au astfel de porniri au anumite trăsături comune: sunt dominanţi, agresivi, lipsiţi de empatie şi, nu în ultimul rând, sunt impulsivi. Mai mult, agresorii sexuali nu respectă normele şi legile, doresc control şi putere şi exprimă furie asupra femeilor. Aşa susţine psihologul Mihai Copăceanu, potrivit căruia, „agresorii sexuali au interese şi preferinţe deviante cu privire la comportamentul sexual”. În plus, aceştia au distorsiuni cognitive, completează specialistul.

Iar consumul de alcool nu face altceva decât să-i accentueze trăsăturile de tip impulsiv-agresiv, astfel că o femeie riscă şi mai mult să-i cadă victimă. „Consumul de alcool reprezintă o corelaţie puternică a agresiunilor sexuale. Individul poate fi sub influenţa consumului de alcool, pentru că alcoolul are rol dezinhibitor, însă aceşti agresori se pot manifesta şi fără să fie sub influenţa alcoolului. Victimele pot fi sub influenţa alcoolului, dacă vorbim de contexte sociale precum petrecerile din cluburi ceea ce are două consecinţe concomitente: reduce capacitatea de a identifica un risc şi implicit capacitatea de a opune rezistenţă la o agresiune”, mai arată psihologul.

Trebuie cerut sprijinul altor persoane

De altfel, cluburile, alături de căminele studenţeşti, şcoli, licee, locuri de muncă şi străzile cu acces limitat se numără printre locaţiile cu risc crescut pentru producerea unei agresiuni sexuale. „Măsurile de siguranţă depind de context. La locul de muncă sau la şcoală pot fi oprite şi raportate de la primele gesturi nepermise. Pe stradă, ar trebui să fim atenţi la persoanele care par să ne urmărească. De asemenea, e esenţial să evităm locurile izolate. În plus, folosirea tehnicilor de autoapărare sau a tehnologiei a salvat vieţi în astfel de situaţii”, a punctat Copăceanu. Chiar şi atunci când agresiunea se petrece în public, victima, dacă se află într-o situaţie de disconfort, ar trebui să găsească o soluţie de a ieşi, să solicite sprijinul altor persoane şi să anunţe imediat. „Încă de mici, copiii trebuie să fie învăţaţi cum să se protejeze, ce să evite şi să spună «Nu», să solicite ajutor şi să informeze familia cu privire la orice tentativă. În ceea ce priveşte copiii, în 80% din cazuri agresorii sunt cunoscuţi. Trebuie stabilită o limită clară între ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis, cu privire la cuvinte, atingeri, gesturi, propuneri”, a conchis specialistul.

#IDidThat: Am întrebat-o dacă o pot săruta

Unii dintre bărbaţi au răspuns mişcării MeToo, prin mărturisiri în care spune că au procedat incorect faţă de o femeie. De exemplu, Devang Pathak din Mumbai, utilizând hashtag-ul #IDidThat,  a postat: „Nu mi-a fost uşor să scriu, dar asta este realitatea, îmi pare rău, dar mă voi îndrepta”, potrivit BBC. Bărbatul a povestit că s-a întâlnit cu o cunoştinţă şi au început să discute despre problemele cu care ea se confrunta. „Am simţit atunci un sentiment ciudat, ea era vulnerabilă, iar eu aveam dintr-odată un fel de putere. Peste câteva luni, ne-am revăzut şi am avut din nou acel sentiment şi am întrebat-o dacă o pot săruta. Ea a reacţionat imediat, nu. M-am simţit uşurat. A doua zi i-am cerut scuze, şi asta m-a făcut să mă simt prost fără ca cineva să-mi spună asta”. 

Şi postarea românului Norbert Matei a devenit virală în spaţiul mioritic. „Prima dată a fost prin clasa a 6-a. Era de la altă şcoală şi îmi plăcea super mult de ea, pur şi simplu pentru că mi se părea că-i cea mai frumoasa fată pe care o văzusem vreodată.Numai că nu prea voia să aibă de a face cu mine. Din varii motive. Unul dintre ele a fost că nu mă vedea decât ca pe un prieten. Nu prea am fost dispus să procesez asta. Şi ce am făcut? Păi mi s-a părut că pot să o conving să fie cu mine dacă atunci când am şansa o prind şi o sărut bine de tot. Zis şi făcut. Eram la ziua unui prieten şi, când am rămas doar noi într-o cameră, am lipit-o de perete şi am sărutat-o, cum am ştiut eu mai bine, cu forţa. Nu o să uit niciodată cum a rămas înţepenita şi, după ce a încercat să mă împingă de câteva ori, dar eu nu m-am dat împins, a început să plângă. Cretinului de mine i s-a părut că dăduse lovitura. Pentru că mi-a zis mie tata la un moment dat că femeii dacă nu îi place, preiei controlul şi îi arăţi cine-i bărbat“.

Campania declanşată pe Twitter la Hollywood pentru a uni victimele hărţuirii sexuale a  cuprins, în numai câteva zile, întreaga planetă. Hashtag-ul „Me Too“  („şi eu“ – n.r.) a apărut după ce numeroase femei celebre au recunoscut în ultimele zile că au fost hărţuite sexual sau chiar violate de producătorul american Harvey Weinstein. Cea care a dat startul a fost actriţa Alyssa Milano. Tânăra a venit cu ideea ca toate femeile din social-media care au trăit o experienţă de hărţuire sexuală sau abuz să-şi împărtăşească povestea printr-o postare însoţită de hastag-ul #MeToo. A primit mii de răspunsuri din toată lumea. Milioane de femei îşi spun acum poveştile. 

Te-ar putea interesa şi:

Statul umilitor România: O tânără bolnavă de scleroză multiplă a rămas fără pensie pentru că a scris o carte de poezii pentru care a primit 270 de lei

Rimaru din trupa hip-hop R.A.C.L.A., acuzat de hărţuire de numeroase femei: „M-a întrebat cum îmi permit să nu îi răspund pe Facebook şi m-a scuipat“

Mihail Neamţu susţine că a fost hărţuit sexual de un preot anglican: „Mi-a sărutat lobul urechii, am simţit că o să vărs”

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite