După ce a rămas fără poliţişti cu experienţă, Carmen Dan vrea să anuleze pensionarea „timpurie“

După ce a rămas fără poliţişti cu experienţă, Carmen Dan
vrea să anuleze pensionarea „timpurie“

MAI funcţionează cu 85% din numărul de funcţii – din 150.000 de posturi, fiind în plată aproximativ 127.000

Poliţiştii nu vor să accepte creşterea vârstei de pensionare aşa cum a propus ministrul de Interne, Carmen Dan. Sindicaliştii din poliţie spun că este nevoie de un sistem diferenţiat de pensionare, în funcţie de condiţiile de muncă, iar ofiţerii cu experienţă să fie stimulaţi pentru a rămâne în sistem.

Ştiri pe aceeaşi temă

Valul de pensionări care a lăsat structurile Ministerului de Interne fără personal din Poliţie, determină autorităţile să recurgă la măsuri disperate. Ministrul de Interne, Carmen Dan, şi-a pus toţi poliţiştii în cap după ce a anunţat că vrea abrogarea textului de lege privind pensionarea poliţiştilor la 44 sau până în 49 de ani.

Asta deşi în urmă cu numai câteva luni ministrul îi asigura pe poliţişti că nu se va atinge de legea privind vârsta de pensionare a personalului de la Interne. Acum, spune că măsura este necesară, pentru că în mai puţin de 2 ani, mii de poliţişti şi-au depus dosarele de pensie, iar sistemul duce lipsă acută de oameni. Asta şi în baza Ordonanţei 21care le dă poliţiştilor posibilitatea să se pensioneze dacă li se desfiinţează postul sau se reorganizează unitatea şi nu doresc o altă funcţie. În astfel de situaţii pensia era egală cu salariul sau chiar mai mare.

Criterii diferenţiate de pensionare

Sindicaliştii din MAI recunosc că pensionarea vremelnică lasă sistemul fără cei mai buni specialişti, care mai pot munci ani buni.

„Sunt foarte mulţi poliţişti care ies la pensie, deşi ar putea să lucreze în sistem mulţi ani. Se angajează apoi pe la alte instituţii. Îndeplineau condiţiile şi au plecat pentru bani. Pentru MAI asta este un dezastru. Au plecat oameni cu experienţă, oameni din structuri în care abilităţile nu se dobândesc în şcoala de ofiţeri, în care vechimea, experienţa, dar şi cursurile de pregătire ulterioare sunt esenţiale. Sunt foarte greu de acoperit aceste funcţii. Ei au plecat la vârsta la care aveau o capacitate de muncă foarte mare. Din cauza plecărilor masive au fost promovaţi peste noapte oameni fără experienţă“, a explicat, pentru „Adevărul“, Vasile Lincu, liderul sindicatului Pro-Lex. 

Soluţia ar fi, susţine Lincu, pensionarea diferenţiată, în funcţie de specificul muncii poliţistului. „Trebuie să se găsească un sistem corect, care să ţină cont de uzura fizică şi psihică a poliţiştilor, pentru că nu toţi lucrează în aceleaşi condiţii“, a comentat Vasile Lincu măsurile anunţate.

De ce pleacă poliţiştii cu experienţă

Pe de altă parte, Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), susţine că legea ar trebui modificată astfel încât să nu se permită pensionarea timpurie a unor ofiţeri superiori care stau în birou şi au numeroase privilegii.

„Ministrul amestecă lucrurile. Trebuie să corecteze legea şi să elimine posibilitatea ca cei din cadrul MAI, gen Cornel Gabriel Ciocoiu sau Alina Popescu să se pensioneze la 40 de ani, cu 14-15.000 de lei pensie. Asta e problema de fond, nu majorarea vârstei de pensionare din Legea 223“, spune Dumitru Coarnă.

Acesta spune că ofiţerii cu experienţă trebuie motivaţi să rămână în sistem până la vâsta standard de pensionare. „Vârsta standard de pensionare a poliţistului este de 60 de ani. Dacă sunt cumulate o serie de condiţii de muncă speciale, se poate ajunge la 47 de ani. Dar astea sunt cazuri foarte rare. Ofiţerii cu experienţă trebuie motivaţi cu 1-2 procente în plus ca să rămână pâna la vârsta standard de pensionare”, a explicat liderul SNPPC.

O meserie mai „intelectualizată“

La rândul lor, sociologii afirmă că diferenţa între vârsta de pensionare a poliţiştilor şi a celorlalţi români este totuşi foarte mare, în condiţiile în care nivelul de dificultate a meseriilor s-a mai uniformizat datorită tehnologiei.

„Poliţistul de astăzi nu mai este cel de acum 30 de ani, care doar alerga pe stradă. Meseria de poliţist acum este mai intelectualizată. Poliţiştii circulă cu maşinile, lucrează pe calculator. Uzura nu mai este atât de mare. Încet, încet, toate muncile considerate grele tind să-şi uniformizeze gradul de dificultate cu al celorlalte meserii. De aceea, mi s-ar părea normal şi un proces de apropiere a vârstei de pensionare între poliţişti şi restul meseriilor“, a explicat, pentru „Adevărul“, sociologul Mircea Kivu.

Acesta precizează că gradul de periculozitate al meseriei de poliţist ar trebui să se compenseze prin beneficii băneşti, nu prin pensionare anticipată.

Până una, alta conducerea de la Interne a decis să suplimenteze locurile din şcolile de agenţi şi subofiţeri, urmând să fie pregătite două promoţii în fiecare an. Astfel, perioada de şcolarizare a fost redusă de la doi ani la un an.

În acest fel, vor fi anual între 2.800 şi 5.600 de agenţi şi subofiţeri care vor termina şcolile MAI, faţă de 1.500 în prezent. În acelaşi timp, numărul locurilor la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ ar putea fi suplimentat de la 1.400 la aproximativ 5.000, potrivit unui proiect al Ministerului de Interne.

Ce deficit de personal are MAI

Aproximativ 7.200 de angajaţi din structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), s-au pensionat de la începutul anului până la sfârşitul lunii septembrie, deficitul de personal ajungând la 20.000 de oameni.

Dintre cele aproape 7.200 de pensionări, 4.000 au fost de la Poliţia Română, 1.100 de la Jandarmerie, 700 de la Poliţia de Frontieră, 680 de la Pompieri, iar restul de la alte structuri ale MAI. Practic, MAI funcţionează cu 85% din numărul de funcţii – din 150.000 de posturi, fiind în plată aproximativ 127.000.

Potrivit MAI, în 2015 au fost angajaţi 1.700 de oameni şi s-au pensionat 3.000, în timp ce în 2016 au fost angajaţi 5.000 de oameni şi s-au pensionat 12.500, iar în 2017 s-au făcut 5.300 de angajări şi au ieşit la pensie 8.000 de oameni, dintre care 7.200 cu drept la pensie.

citeste totul despre: