Dosarul „Microsoft“. Cine este personajul care i-a jucat pe degete pe politicieni

Conexiunile firmelor implicate în contractele cu licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei ajungeau până la cel mai înalt nivel. Adrian Năstase, premier în perioada în care s-au petrecut faptele, şi Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Guvernului la acea vreme, sunt doar două dintre personajele ale căror nume apar în dosarul în care până acum sunt suspectaţi de corupţie nouă foşti miniştri.

Nici numele unor importanţi oameni de afaceri nu au fost ocolite de scandalul care a zguduit clasa politică.

Astfel, un martor a relatat procurorilor cum şeful Fujitsu Siemens România, Claudiu Florică, ar fi încercat să pună presiune asupra lui Victor Ponta pentru ca firma sa să reintre pe filiera contractelor cu statul. Declaraţia martorului este menţionată în documentul prin care Parchetul General a cerut aviz de la Parlament pentru ridicarea imunităţii a trei dintre foştii miniştri implicaţi în dosarul „Microsoft”.

Şeful Fijitsu Siemens, personaj-cheie

Denunţătorul susţine că, în 2004, Claudiu Florică, la acea dată şeful Fujitsu Siemens Computers, a încercat să-l determine pe Victor Ponta să demareze o anchetă a Corpului de Control la Ministerul Educaţiei, pentru a obliga firma Siveco să reintroducă firmele protejate de Florică în cele două extensii de contract, ambele semnate în timpul guvernării PSD. 

Potrivit declaraţiei martorului, „în schimbul acestei susţineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens în baza unei donaţii făcute prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea dată”. 

În replică, Victor Ponta a declarat marti: „vreau subliniez că n-am avut niciodată nicio funcţie din care să am legătură cu achiziţiile”. 

Tot în 2004, Claudiu Florică s-a întâlnit şi cu Alexandru Bittner, care controla toate proiectele de IT în perioada guvernării PSD 2000 – 2004, care i-ar fi oferit susţinerea pe lângă premierul de atunci Adrian Năstase în proiectele sistemului de securizare a frontierelor de stat şi proiectul licenţierii Guvernului pentru produse Microsoft, cu condiţia să renunţe să mai facă presiuni pentru a reintra în proiectul Sistemului Educaţional Informatizat, se arata in documentele anchetatorilor.

Filiera corupţiei

Acelaşi martor leagă şi numele fostului prim-ministru Adrian Năstase, precum şi ale altor demnitari apropiaţi acestuia de afacerea licenţelor Microsoft. Potrivit acestuia, printre persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, Alexandru Bittner, care intermedia plata mitelor către premier în acea perioadă, Remus Truică, şeful Cancelariei primului ministru în acea perioadă, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Guvernului, Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei, Cristina Ghiţulică – şef de cabinet al Ecaterinei Andronescu, Mihnea Costoiu – secretar general al ministerului în acea perioadă, Mihai Tănăsescu – ministrul Finanţelor, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum şi miniştrii numiţi după Ecaterina Andronescu – Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga.

Pescariu şi Cocoş, intermediari ai şpăgilor

În filiera licenţelor Microsoft apar şi numele unor oameni de afaceri importanţi din care sunt cunoscuţi ca având legături strânse cu partidele politice. Aceştia ar fi jucat rolul de intermediari în mituirea demnitarilor, având grijă să oprească şi pentru ei sume consistente, mai spun procurorii. 

Astfel, unul dintre martori le-a relatat procurorilor că în cursul anului 2008, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, şeful Fujitsu Siemens ar fi apelat la Dinu Pescariu, despre care se ştia că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza. 

În perioada respectivă, sustin anchetatorii, ar fi avut loc mai multe întâlniri între Claudiu Florică şi ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, fie la minister, fie în alte locaţii.  La unele dintre aceste întâlniri ar fi participat şi omul de afaceri Gheorghe Ştefan, actualul primar de la Piatra-Neamţ, despre care se spunea că  ar avea autoritate asupra lui Gabriel Sandu. Martorul a descris şi cum a fost dată mita. 

„Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate către Barringwood Investment Ltd.  Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. (...) Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8 – 9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”, se arată în declaraţia martorului.

Claudiu Florică dirijorul megacontractului

„Acest megacontract în jur de 200 milioane dolari a fost iniţiat, negociat şi controlat de Claudiu Florică în perioada 2001 – 2002, când a avut în acest sens întâlniri directe cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi alţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, factori de decizie privitori la acest proiect. Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, deşi nu exista nici un fel de impediment din punct de vedere tehnic pentru o licitaţie deschisă, respectiva decizie fiind luată de Guvern într-o şedinţă închisă şi nepublică", se arata in referatul procurorilor.

Contractul încheiat de Siveco cu Ministerul Educaţiei a fost conceput ca un contract cadru a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, pe măsură ce Ministerul Educaţiei obţinea  bugetul necesar achiziţiei. Contractul a fost conceput ca un contract ce depăşea necesităţile pentru a permite noi achiziţii ulterioare prin acte adiţionale, fără o procedură de licitaţie, mai arata anchetatorii. 

Astfel, "Claudiu Florică a condiţionat prezenţa firmei Compaq în acest contract de subcontractarea întregii furnituri de echipamente şi servicii în valoare de 2,3 milioane dolari  firmei Technet Austria , firmă înfiinţată de Dragoş Stan în Austria printr-un intermediar, prieten de-al său pe nume Thomas Heintschel, special pentru derularea de contracte care implicau plata unor mite pentru persoane politice implicate în aprobarea acestui contract.  Conducerea Compaq de la acea vreme, si anume Mihai Pascali şi Călin Tatomir, a aprobat derularea contractelor în această manieră şi a acceptat adaosurile comerciale exagerate ale firmei Technet Austria ştiind că din aceste adaosuri urma să fie plătită mita către persoanele din anturajul lui Adrian Năstase", sustin anchetatorii. 

Claudiu Florică  ar fi condiţionat şi prezenţa firmei Siveco ca integrator în acest contract de subcontractarea unei părţi din softwear şi servicii în valoare de 1,5 milioane dolari firmei Kapraras Consulting condusă de Antonio Kapraras care urma să asigure la rândul ei plata unei mite către persoane din anturajul lui Adrian Năstase. 

Ulterior, in anul 2002, Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la Fujitsu Siemens Computers şi ca urmare FSC a fost inclusă în contract în locul firmei Compaq şi ar fi primit o comandă de echipamente de tehnică de calcul şi servicii în valoare de 8 milioane dolari, "comandă condiţionată de cesionarea întregului contract către firma Net Consulting, firmă deţinută de Dragoş Stan şi care avea acelaşi rol de a plăti mitele promise de Claudiu Florică persoanelor din anturajul lui Adrian Năstase, acesta fiind singurul care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în mod direct prin negociere cu sursă unică", potrivit procurorilor. 

Această înlocuire a firmelor s-ar fi efectuat cu acordul autorităţilor contractante existând corespondenţă în acest sens între Siveco, Ministerul Educaţiei, în care Siveco solicita această modificare, dar fără să existe nici un  motiv real pentru care firma Compaq ar fi fost înlocuită cu FSC şi nu cu orice altă firmă producătoare de tehnică de calcul de pe piaţă.

"Contractele cu Ministerul Educaţiei erau încheiate formal cu companii mari sau multinaţionale şi acolo unde era Claudiu Florică director, la un anumit moment, apărea şi atribuirea directă a contractelor de către statul român", mai spun procurorii. 

În august 2003, Ecaterina Andronescu a fost schimbată cu Alexandru Athanasiu, în funcţia de ministru al Ministerului Educaţiei, iar Claudiu Florică a pierdut o parte din controlul pe care-l avea asupra autorităţii contractante, contractul derulându-se în continuare în perioada 2003 – 2009, dar fără ca vreuna din firmele protejate şi controlate de Claudiu Florică - Fujitsu Siemens Computers, Net Consulting,  Softwin să mai primească vreo contractare. 

"În perioada 2003 – 2005, Claudiu Florică a exercitat presiuni pe toate canalele oficiale şi neoficiale pentru a fi reinclus în proiect, dar fără succes. Astfel, Claudiu Florică s-a întâlnit în primăvara anului 2004 cu Alexandru Bittner care controla toate proiectele de IT în perioada guvernării PSD-iste, 2000 – 2004, iar acesta i-a oferit lui Claudiu Florică susţinerea pe lângă Adrian Năstase în proiectele sistemului de securizare a frontierelor de stat şi proiectul licenţierii Guvernului României pentru produse Microsoft cu condiţia să renunţe să mai facă presiuni pentru a reintra în proiectului Sistemului Educaţional Informatizat”, mai explic[ anchetatorii. 

Adrian Năstase ar fi facut presiuni pentru favorizarea lui Claudiu Florică

Un alt martor le-a declarat anchetatorilor că firma condusă de Claudiu Florică a obţinut contractul cu Ministerul Educaţiei în urma unor presiuni venite din parte fostului premier Adrian Năstase.

„Având o relaţie bună la Ministerul Educaţiei, Claudiu Florică a demarat discuţiile în anul 2001, pentru un proiect major de informatizare în şcoli, Sistem Educaţional Informatizat, adică SEI. (...) Claudiu Florică a decis să invite în acest proiect pe ceilalţi producători internaţionali majori de PC-uri (HP şi IBM) pentru a evita contestaţiile şi pentru a-şi uni activităţile de lobby. Aveau nevoie de un integrator, specializat în dezvoltare software, aşa că au apelat la Siveco, firmă cu experienţă în derularea contractelor guvernamentale", spun procurorii.

Acestia mai spun ca acest contract ar fi fost atribuit prin negociere cu sursă unică, fără nici o justificare, această decizie fiind luată de guvern la presiunea premierului Adrian Năstase în urma discuţiilor lui Claudiu Florică cu Alexandru Bittner şi Remus Truică privind cuantumul şi modul de plată a mitei către persoanele politice implicate.

"Contractul a fost încheiat cu Siveco sub forma unui contract – cadru de 200 milioane de dolari a cărui derulare urma să aibă loc în mai multe etape, în funcţie de bugetul alocat Ministerului Educaţiei”, se arata in referatul trimis de anchetatori Parlamentului.

Decembrie 2004, salvarea lui Florică

În decembrie 2004, după schimbarea partidului de guvernământ ca urmare a alegerilor "Claudiu Florică fiind în relaţii personale directe cu diverşi membri ai Partidului Democrat, cum ar fi Romeo Raicu, Mihai Stănişoară, Victor Blaga, Răsvan Toader şi-a reluat campania de atac la adresa firmei Siveco şi a solicitat şi noilor miniştri reincluderea firmelor FSC, Net Consulting şi Softwin, firme pe care le controla în mod indirect, în acest proiect, dar fără succes", mai relateaza anchetatorii. 

"Au fost foarte multe persoane implicate deoarece acest contract presupunea aprobări atât de la nivelul cancelariei primului – ministru, Ministerului Finanţelor, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor,  Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim – ministru în perioada 2000 – 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea perioadă, Remus Truică, şeful Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă, Ecaterina Andronescu – ministru al Educaţiei  2000 – 2004, Cristina Ghiţulică – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în perioada 2000 – 2004, Mihnea Costoiu - secretar general al ministerului în acea perioadă,  Traian Ionescu – director în Ministerul Educaţiei, Valentin  Cotârţă – director în cadrul Ministerului Educaţiei, Gheorghe Dinu – consilier al ministrului Ecaterina Andronescu,  Mihai Tănăsescu – ministrul finanţelor la acea perioadă, Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Nica – ministru MCTI, precum şi miniştrii PD numiţi după Ecaterina Andronescu şi anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş şi ulterior, Andrei Marga", mai arata anchetatorii.

Acestia mai spun ca firmele implicate de către Claudiu Florică în traficul de influenţă şi dare de mită şi persoanele respective sunt Dragoş Stan, patronul firmei Net Consulting, Thomas Heintschel, acesta fiind interpus a lui Dragoş Stan şi Claudiu Florică ca director în firmele Technet şi Profinet, Nicolae Culacov, Ştefan Blaer şi Ioan Blaer, acţionari ai firmei Omnitech, care se ocupau de relaţia cu Ministerul Finanţelor, Dinu Pescariu, patronul de la Tenis Club, vechi prieten al lui Claudiu Florică care aducea sumele de bani în numerar în ţară ce urmau să fie plătite ca mită, în numerar, precum şi Antonio Kapraras, patronul firmei Kapraras Consulting.

Năstase ar fi aprobat memorandumul

Memorandumul prin care s-a aprobat semnarea de către ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a unei scrisori de intenţie între Guvernul României şi Microsoft, ar fi fost aprobat de fostul premier Adrian Năstase. Memorandumul ar fi fost iniţiat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, condus la acea dată de Dan Nica, şi ar fi fost avizat de ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak, ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoană şi ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Cu peste 5 milioane de euro mai mult decât era necesar

Procurorii susţin că Ministerul Educaţiei a plătit un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în Educaţie, iar din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar. 

Ministerul Educaţiei a încheiat contracte cu Siveco  „pe ochi frumoşi”

În cadrul programului „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), prin care se dorea dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, Ministerul Educaţiei ar fi parafat cu societatea Siveco România un contract, pe o perioadă de 90 de zile, în valoare de aproape 200 de milioane de lei, "fără a exista o notă de fundamentare pentru necesarul laboratoarelor şi fără a face o negociere a preţului pe produse şi servicii", sustin anchetatorii.

Mai mult, la trei zile de la semnarea contractului, Irina Socol, reprezentantul Siveco România, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ar fi cesionat în mod irevocabil şi necondiţionat toate drepturile ce îi reveneau în cazul mai multor unităţi de învăţământ, către firma Hewlett Packard România SRL. 

La rândul său, societatea Hewlett Packard România SRL ar fi cesionat către S.C. S & T System Integration & Technology Distribution AG, un contract de cesiune pentru toate drepturile  care îi reveneau.

Caiete de sarcini, speciale pentru anumite firme

Totodată, la dosar se află constatările inspectorilor ANAF, a comisiei de audit şi respectiv a comisiei de specialitate instituită prin Ordin al ministrului care sunt susţinute şi de declaraţiile martorilor audiaţi în acest caz, precum şi de aspectele sesizate de firmele a căror participare la o procedură de achiziţie a fost restricţionată conducând la concluzia că prin negocierea cu firmele Siveco, IBM, HP, Compaq, încheierea contractului cu firma Siveco şi acceptarea cesionării de către aceasta a contractului s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare. Asta în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. „Este cert că a fost înlăturată posibilitatea unei participări competitive într-o procedură de achiziţie”, arată anchetatorii.  

De asemenea, în acest caz ar exista indicii în sensul că achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari. 

Procurorul General Tiberiu Niţu a confundat Parlamentul cu Ministerul Justiţiei

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a trimis ieri-dimineaţă Ministerului Justiţiei, Preşedinţiei şi Parlamentului European cererea prin care procurorii DNA solicită aviz pentru anchetarea celor nouă foşti miniştri suspectaţi de corupţie în dosarul „Licenţe Microsoft contra şpagă”.  Specialiştii în drept susţin însă că potrivit legii, cererea pentru trei dintre foştii miniştri – care acum sunt deputaţi sau senatori  – trebuia trimisă Parlamentului, şi nu Ministerului Justiţiei.

Mai exact, potrivit deciziei Curţii Constituţionale numărul 270 din 10 martie 2008, „Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi a foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Într-un comunicat emis de procurorii Parchetului general se arată că „procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Ecaterina Andronescu (în prezent senator în Parlamentul României), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Valerian Vreme (în prezent deputat în Parlamentul României), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu şi Şerban Petru Mihăilescu (în prezent senator în Parlamentul României), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani”.

La câteva ore de la această „încurcătură”, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au anunţat că au trimis Parlamentului cererea procurorilor DNA, explicând că nu s-a produs nicio greşeală în momentul în care le-a fost trimisă lor solicitarea.

Claudiu Florică, Atletico Madrid şi Călin Popescu Tăriceanu

Claudiu Florică (foto, 46 de ani), ginerele sindicalistului Aurel Cornea, este personajul cheie în realizarea afacerii cu licenţe Microsoft, dar şi artizanul şpăgilor şi traficului de influenţă la oficiali din guvern, conform procurorilor. A fost manager la firma Compaq, după care a preluat Fujitsu Siemens Computers. A fost, practic, liantul între cei care ofereau şpăgi pentru contracte de zeci de milioane de euro şi oficialii români care primeau mita. 

Afaceristul Claudiu Ionuţ Florică nu a stat departe nici de fotbal. Academia sa, Regal Bucureşti, s-a aflat în relaţii cu actuală campioană a Spaniei, Altetico Madrid. La această academie de fotbal se află şi Mihai Tăriceanu, fiul lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului. De altfel, Tăriceanu senior a fost prezent la semnarea parteneriatului dintre Regal Bucureşti şi Atletico Madrid.

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/dosarul-maini-curate" target="_blank">View the story "Dosarul „Mâini curate“ " on Storify</a>]