În ceea ce mă priveşte, nu am nici un motiv de a deplânge trista soartă a Irinei Radu. Aceasta fiindcă îmi amintesc foarte bine că nici ea nu a devenit preşedinte-director general al instituţiei din Calea Dorobanţi ca urmare a unei operaţiuni cinstite. Din contră. A acceptat, supusă, disciplinată, rolul de instrument, de sculă, malversaţiunile politice în urma cărora a dobândit dregătoria, iar înlăturarea ei de acum este similară unei operaţiuni de retehnologizare.

Nu voi deplânge nici soarta celorlaltor membri ai Consiliului de Administraţie. Nimic altceva decât nişte marionete, indiferent de formaţiunea politică sau instituţia care le-a dat la TVR o sinecură. Cu toţii au încasat degeaba lunar câte 3000 de lei cu titlu de indemnizaţie de şedinţă. În realitate, singura care i-a meritat a fost doamna Doina Gradea. Pentru că a săpat-o eficient pe Irina Radu şi- iată!- i-a luat locul.

Cu ocazia audierilor parlamentare de dinaintea numirii în funcţia de director general al TVR, audieri făcute doar de ochii lumii, doamna Gradea a scos deja pe gură două perle. Şi-a exprimat dorinţa ca angajaţii TVR „să îşi aducă aportul“, dovedind astfel că este soră de cruce cu agramatul ministru al Educaţiei, dl. Pop Genunche. A mai spus că îi displac opiniile politice exprimate pe reţelele sociale de salariaţii TVR care ar trebui să fie apolitici. Nu a scos însă nici măcar o vorbuliţă despre atitudinea profund partizană, pro-PSD, anti-DNA şi anti preşedintele Iohannis, pe care o etalează lăbărţat şi în văzul lumii, seară de seară în emisiunea România 9, dl. Ionuţ Cristache. Ediţia de ieri seară a respectivei emisiuni nu înseamnă decât un exemplu în acest sens.

Sunt ferm convins că el, ca şi alte ediţii „de colecţie“ ale subprodusului cu care ne intoxică seară de seară dl. Cristache, va fi trecut cu vederea de d-na Gradea. Nu de alta, dar interimatul domniei-sale nu durează decât şase luni şi este mai mult ca sigur că instrumentul cu numele de Doina Gradea aspiră la o durată de întrebuinţare niţelus mai mare. Fiind însă conştientă că şi ea va fi, la un moment dat supusă, unei operaţiuni de „retehnologizare“ similare celei de care a avut parte insa căreia i-a luat locul.