„Dă Doamne să se găsească un Mihai Viteazul să ne unească cu Basarabia!” (VIDEO)

„Dă Doamne să se găsească un Mihai Viteazul să ne unească cu Basarabia!” (VIDEO)

„Nu politicienii vor realiza unirea Republicii Moldova cu România, ci voinţa oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului" - motto-ul Acţiunii 2012

La începutul săptămânii s-au împlinit 199 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti, prin care Basarabia a fost cedată Rusiei Ţariste de către Imperiul Otoman. Se mai poate vorbi în prezent de reunirea României cu ţara cuprinsă între Prut şi Nistru? Cel puţin 20 de ONG-uri reunite în platforma civică „Acţiunea 2012” spun: „DA”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu politicienii vor realiza unirea Republicii Moldova cu România, ci voinţa oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului, manifestată prin acţiuni concrete”, este motto-ul mişcării „Acţiunea 2012”, constitută anul acesta, la 17 aprilie.

Din „Acţiunea 2012” fac parte, în prezent, 20 de organizaţii din ambele ţări, printre care Asociaţia 21 Decembrie 1989, Asociaţia Studenţilor Basarabeni Craiova, Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei, Consiliul Mondial Român, Dorobanţii, sau Fundaţia Grigore Vieru etc.

De ce „Acţiunea 2012”? Pentru că anul viitor, pe 16 mai, se vor împlini 200 de ani de când Basarabia a fost ruptă de Ţara Moldovei, afirmă George Simion, coordonatorul platformei civice, cu care am stat de vorbă imediat după ce a comemorat, împreună cu alţi tineri, toţi legaţi la ochi şi cu banderole negre, împlinirea a 199 de ani de la semnarea Tratatul de pace ruso-turc la Hanul lui Manuc. George are doar 24 de ani, însă este unul dintre tinerii care au petrecut o noapte în arestul poliţiei din Chişinău, în timpul manifestărilor violente din aprilie 2009. Totodată, el a coordonat campania „Basarabia, pământ românesc”.

adevarul.ro: De ce s-a constituit platforma civică „Acţiunea 2012”?

George Simion: Societatea civilă nu a făcut nimic în acest sens, iar comunismul a reuşit să distrugă identitatea naţională, în ambele părţi. Societatea românescă nu ştie mai nimic despre Moldova pentru că nu s-a vrut. Istorie nu se mai face mai deloc. La moldoveni, „Istoria românilor” care se predă este chiar mai ok. Problema este că, atâta timp cât au stat comuniştii la putere, au încercat să prezinte o istorie integrată în lipsa unei istorii a moldovenilor. Era o istorie a Europei cu figuri din zona Moldovei şi cu prezentări de genul „ocupantul româno-fascist”. După aprilie 2009, nu s-a mai făcut această istorie integrată, iar în şcoli se studiază limba română.

De ce te implici tocmai tu, un tânăr de 24 de ani, care nu are foarte multe amintiri de dinainte de ‘89?

Atât la noi, cât şi la moldoveni, comunismul a reuşit să distrugă identitatea naţională. I-a făcut să fie individualişti, să nu îi mai interseze ideea de ţară. Eu mă gândesc la cei de dincolo, de vârsta mea, care luptă pentru identitatea lor şi pentru viitorul lor. Am exemple concrete, nici un sondaj nu mă poate contrazice. Am fost acolo în aprilie 2009 când tinerii strigau: „România nu uita, Basarabia e a ta!”. Am văzut, după începerea acţiunilor noastre, tineri care s-au urcat pe liceu doar ca să arate că limba pe care o fac la şcoală este română, iar liceul este româno-francez şi nu moldo-francez. Noi, “Acţiunea 2012”, milităm şi ca dreptul celor de acolo de a se autoidentifica ca români să fie respectat.

Credeţi că o să aveţi şanse de reuşită în contextul în care discursurile politicienilor, din ambele ţări, sunt cam aceleaşi: unirea ar fi doar dacă vor moldovenii sau că R. Moldova este un stat unitar independent?

Strict legal este posibil dacă acolo şi aici au loc referendumuri, iar rezultatul iese 50 % plus unu. Până acum, societatea civilă nu a făcut nimic în acest sens, nu a avut o poziţie unică.

Dacă îi întrebi pe oameni ce ştiu despre Basarabia o să spună de Vadim Tudor şi de Podul cu Flori. Dacă vom reuşi să ne facem treaba bine, vom ajunge mai aproape de acel 50% care ar face unirea posibilă.

Nu am o afinitate deosebită pentru Basarabia, însă eu zic că ar trebui să milităm pentru recăpătarea oricărui teritoriu românesc pierdut, ca toţi românii să trăiască în cadrul aceluiaşi stat.

Referitor la afirmaţiile politicienilor, cum sunt preşedintele Traian Băsescu sau ale fostului preşedinte interimar Mihai Ghimpu, se pare că ar trebui să vorbească mai puţin şi să facă mai mult. În 2009, noi (statul român, n.r.) am promis Republicii Moldova 100 de milioane de euro şi nici până acum nu le-am dat, de parcă ar fi o sumă extraordinar de fabuloasă. Mă lasă rece dacă declară şi nu fac.

Şi crezi că o să vrea cineva să facă?

Politicienii sunt de regulă pragmatici, mai ales în Moldova, unde este o modă în acest sens. În momentul în care vor avea un electorat care va cere expres asta, vor trebui să o rezolve dacă vor mandate.

Şi există un electorat consistent care să ceară asta?

Da, electoratul lui 7 aprilie care i-a adus la putere pe Chirtoacă-Filat. Acum ei par să uite de promisiuni, însă chiar şi calea spre Uniunea Europeană trece prin România. Nu o să îi susţină nimeni dezinteresat să intre în UE. Singura cale prin care vor ajunge în Uniune va fi România, dacă factorii de decizie de la noi vor interveni la Bruxelles în favoarea Chişinăului.

Unirea ar avea şi costuri, iar economia nostră nu stă prea bine...

Dacă ne gândim la costuri, trebuie să avem în minte că nemţii nu au stat niciodată să numere milioanele, ci oamenii, pentru că Germania de Est este şi acum mai slabă în comparaţie cu Germania de Vest. O populaţie mai mare ne va aduce clar mai multe beneficii şi, dacă ar trebui să ne uităm la economie, ar trebui să conştientizăm că ea nu prea există în România. Ţara asta se bazează mai mult pe milioanele trimise de cei care muncesc în afară. Acest lucru este şi în Moldova, unde un milion din patru sunt plecaţi în afară. Avem nevoie de oameni în locul lor, de populaţie în continuare, altfel o să vină în continuare aici irakieni, pakistanezi, chinezi. Nu că ar fi un lucru rău, dar parcă îl vreau lângă mine pe unul care are mai multe în comun cu mine.

Tu ai fost şi promotorul campaniei “Basarabia, pământ românesc”…

Am avut campania „Basarabia, pământ românesc”, dar acum încercăm să nu ne mai legăm atât de mult de pământ pentru că lumea este destul de reticentă la chestii dintr-astea care par naţionaliste. Pe noi nu ne interesează pământul, era pur şi simplu un citat din Eminescu, ne intersează oamenii de acolo şi identitatea românească, mai mult decât pământul.

Ce poţi să îmi spui despre familiile de români basarabeni care au ales să vorbească rusa în loc de română?

Problema în Moldova nu este cu ruşii, ei sunt doar doar 7%, mai mult sunt ucrainienii. La un “râs de recensământ” din 2002 moldovenii erau 77%, iar românii 2%. Aici este problema: a ajuns propaganda foarte bine la moldoveni cu origini româneşti. A funcţionat foarte bine promovarea limbii ruse ca „limbă interetnică”, cum zic ei. Nu prea ai şansa acolo să auzi o limbă românâ curată, chiar şi în graiul moldovenesc, pentru că maşina mass-media rusească funcţionează foarte bine.

Eu cât am stat la Chişinău aveam doar două posturi în limba română, din 50, şi asta chiar în centrul oraşului. Până să vină „Adevărul”, era un singur cotidian în limba română – „Timpul”. M-am dus să îmi închiriez un apartament în Chişinău şi acolo nu sunt agenţii imobiliare, ci doar un ziar de anunţuri, Makler, numai în limba rusă. Eu nu am ştiut limba rusă şi a trebuit să apelez la un prieten să îmi traducă.

Cei care m-au arestat vorbeau limba română. Oamenii acolo ştiu limba română, însă nu prea sunt îndemnaţi să o vorbească. Acolo, Rusia şi-a făcut foarte bine treaba. După epoca sovietică, a rămas foarte prezentă prin investiţii în mediul economic, dar şi-a impus şi cultura. România a fost prezentă doar prin ambasadori incompetenţi, numai funcţionari nemulţumiţi şi arţăgoşi pentru că au ajuns la Chişinău în loc să ajungă la Paris. Din cauza asta, până acum bătălia pentru Basarabia a fost pierdută.

Ce alţi aderenţi mai aveţi la Acţiunea 2012?

De curând am vorbit cu Dan Puric care ne-a promis sprijin cu mai multe spectacole la toamnă. El se înţelege foarte bine cu academicianul moldovean Nicolae Dabija. Mai sunt unii profesori universitari care ne susţin. În lunile următoare, planificăm o serie de discursuri comune ale intelectualilor români din ambele ţări pentru susţinerea unirii. Valeriu Saharneanu, preşedintele jurnaliştilor din Republica Moldova, ne-a trimis mesaje de susţinere.

Aţi intrat în legătură şi cu intelectualii de acolo?

Întotdeauna intelectualii de acolo au fost pro-români. Aşa e şi acum, problema este cu prostimea, cu oamenii care nu ştiu istoria şi nu sunt educaţi.

E mare prostimea?

E mare, ca peste tot. Noi trăim în ţara care l-a votat pe Iliescu în ’90 cu peste 80%. Trebuie lucrat asupra educării populaţiei. Asta trebuie să facem noi. Academicienii de acolo nu o să zică niciodată că sunt moldoveni, ci români din Basarabia sau români care trăiesc acum în Republica Moldova.

La nivel de intelectualitate stau bine, problema este însă cu dezinformarea. Ajungi la Chişinău şi un post cu răspândire naţională prezintă că au venit fasciştii ca să cucerească, deci propagandă sovietică pură care încă funcţionează. Are succes mai ales la sate, unde nu este decât o singură televiziune. Pe un fond de frică şi de genă, care ţine minte ce i s-a întâmplat, este explicabil.

Nu prea este explicabil aici. Basarabenii au mentalitate de provinciali şi ei trebuie să se uite spre un centru pentru că nu au forţă. Ei sunt un stat care au armată sovietică pe teritoriul lor. Tonul ar trebui să se dea de la Bucureşti pentru ca centrul să fie de aici, şi nu de la Moscova.

Basarabenii sunt săracii confuzi, prin câte au trecut. În 1918 s-au unit cu noi, în 1940 nu am tras niciun glonţ pentru ei ca să îi apărăm. Au rămas la mâna ruşilor care au făcut ce au vrut cu ei.

Nu v-aţi gândit să căutaţi susţinere şi la politicienii noştrii?

Sunt politicieni care se preocupă de soarta Basarabiei, precum Viorel Badea (PDL) şi Titus Corlăţean (PSD). Duşmanii, care pe scena politică nu se împacă, pe problema Basarabiei au declaraţii comune şi merg împreună la Chişinău. Păcat că noi nu ascultăm vocea adevăratelor elite româneşti. Neagu Djuvara a spus întotdeauna că va veni o vreme când Basarabia se va uni cu România.

În 1913, dacă cineva vorbea de unirea Basarabiei cu România, îl credeai nebun. Niciodată nu ştii când se va ivi contextul favorabil şi de aceea trebuie ca noi, societate civilă, să fim pregătiţi pentru asta.

Noi am apărut pentru că am văzut că este o lipsă în cadrul discursului public care să ceară unirea Basarabiei cu România. Practic, nu mai vorbeşte nimeni despre asta, toţi vorbesc despre integrarea în UE. Nu ni se pare firesc pentru că Uniunea poate dispărea peste zece ani, iar noi ar trebui să fim uniţi în cadrul aceluiaşi stat.

Nici nu îmi imaginam eu în 2009 că în 2011 o să fie aşa mare libertate în Moldova şi o să se formeze grupuri de tineri precum „Spirit românesc”, „Deşteptarea” şi „Faptă, nu vorbă”. Sunt mulţi tineri care militează pentru refacerea identităţii naţionale şi care fac promovare pe internet, prin concerte sau cu graffiti.

Un studiu recent al Fundaţiei Soros arăta că 52% din români cred că unirea cu Basarabia ar trebui să devină obiectiv naţional pentru România…

Problema studiului este că nu s-a pus direct întrebarea: „Vreţi să vă uniţi cu Republica Moldova”. A fost pusă  o întrebare de genul „Ce credeţi că se va întâmpla dacă s-ar uni România cu R. Moldova” şi au pus ca răspuns numai variante negative. Sondajul a avut însă şi lucruri bune: faptul că se fac cercetări în domeniu şi că s-a ajuns la concluzia că românii nu ştiu foarte multe despre moldoveni.

Care sunt planurile de viitor?

Planificăm ca până anul viitor să facem acţiuni susţinute pentru că lipseşte constanta. Pe  26 martie 2012 o să ne adunăm la Prut, la nivelul de mii de oameni, pentru a da un nou impuls. Iar în 16 mai 2012 o să facem o mare adunare. O floare, dacă nu o uzi un pic, nu o să crească, noi avem rolul de grădinari. Dă Doamne să se găsescă un Mihai Viteazu care să facă şi unirea politico-administrativă.


citeste totul despre: