Curtea Supremă a admis recursul formulat de Rudel Obreja împotriva condamnării din dosarul Gala Bute

Curtea Supremă a admis marţi recursul formulat de Rudel Obreja împotriva deciziei de condamnare din dosarul Gala Bute. Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra a două excepţii de neconstituţionalitate ridicate de Obreja cu privire la efectuarea expertizei în cadrul unui proces penal.

Magistraţii de la Curtea Supremă au admis recursul formulat luni de apărătorul lui Rudel Obreja împotriva condamnării recent pronunţate în dosarul Gala Bute. 

Concret, apărătorul lui Rudel Obreja a invocat, în şedinţa de luni de la instanţa supremă, două excepţii de neconstituţionalitate ce vizează articole de lege privind efectuarea unei expertize în cadrul unui proces penal, respectiv compunerea completului de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

„Admite recursul formulat de inculpatul Obreja Rudel împotriva dispozitiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.172 alin.9, 10 şi 12 din Codul de procedură penală, cuprinsă în încheierea din data de 26 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecători, Penal 2 în dosarul nr.2303/1/2017/a1. Desfiinţează încheierea atacată si, rejudecând: Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art.172 alin.9, 10 şi 12 din Codul de procedură penală”, se arată în minuta Curţii Supreme.

Art. 172 din Codul de procedură penală, priveşte dispunerea efectuării expertizei sau a constatării, iar punctele asupra cărora a fost ridicată obiecţia de neconstituţionalitate susţin: (9) Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări; (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora şi (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.

Magistraţii Curţii Supreme au respins tot luni o altă cerere de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de Obreja. „Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul Obreja Rudel împotriva dispozitiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 ind.1 şi art.31 alin.1 lit. d teza a II a din Legea nr.304/2004, cuprinsă în încheierea din data de 13 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie”, se arată în minuta instanţei.

„Acest dosar a început împotriva mea cu o minciună. S-a reuşit o înscenare împotriva mea. Am fost condamnat şi nu sunt de acord cu soluţia dată de instanţa de apel şi m-am prezentat. Vă rog să-mi permiteţi să-mi dovedesc singur nevinovăţia şi să admiteţi excepţia de neconstituţionalitate”, a spus Rudel Obreja în faţa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), potrivit Mediafax.

Rudel Obreja a fost condamnat, săptămâna trecută, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, decizia fiind una definitivă. În aceeaşi cauză, judecătorii au admis o solicitare a fostului preşedinte a Federaţiei Române de Box, iar acuzaţiile de evaziune fiscală au fost desfiinţate.

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat în primă instanţă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.