Dosarul „Retrocedărilor de pe litoral”, procesul care a bătut recordul naţional la tergiversare. Pronunţarea a fost amânată pe 5 mai

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nouă ani a durat judecarea în primă instanţă a  dosarului în are Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi alţi 35 de inculpaţi sunt acuzaţi de un prejudiciu de 114 milioane de euro în dauna statului. O parte din infracţiuni sunt prescrise. Curtea de Apel Bucureşti a amânat ast[zi pronunţarea pe data de 5 mai 2017.

UPDATE Curtea de Apel Bucureşti a amânat pronuţarea pe data de 5 mai 2017.

Fix 100  de termene a înregistrat unul dintre cel mai controversate procese de corupţie, înainte de a începe pledoariile finale. Cazul 6536/2/2008, cunoscut ca „Dosarul Retrocedărilor”, aflat pe rolul Secţiei a II-a Penală de la Curtea de Apel Bucureşti din 28 octombrie 2008, bate orice record în materie de tergiversare din instanţele din România.

În urmă cu opt ani, Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, şi Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, erau trimişi în judecată, alături de alte 35 de persoane, în deja celebrul „Dosar al Retrocedărilor”. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pronunţarea în acest caz astăzi.

Campionii tergiversărilor

Potrivit procurorilor DNA, grupul format din cele 37 de persoane ar fi pus la cale, între 2002 şi 2005, retrocedarea ilegală a aproximativ 100 de hectare de teren din Constanţa. Prejudiciu:  114 milioane de euro în dauna statului. Alte nume grele din acest proces: afaceristul Cristi Borcea, milionarul Dragoş Săvulescu şi trei notari.

Practic, în ultimii nouă ani, acest caz a fost un test pentru avocaţii celor 37 de inculpaţi, în a specula orice chichiţă procedurală pentru a cere noi termene: angajare apărător, schimbare avocat, efectuarea de diferite expertize -medico-legală, topografică-cadastrală, geopotehnică-geologică şi tehnico-imobiliară, recuzarea magistraţilor şi invocarea a mai multor excepţii. Procesul a  fost efectiv blocat timp de un an şi cinci luni, 2010= 2011, în perioada în care cazul a ajuns la Curtea Constituţională. În final, excepţia de neconsttuţonalitate a fost respinsă.

„Cele prescrise sunt prescrise de mult”

Pe 29 martie, când s-au împlinit 100 de termene, magistratul Cornelia Corina Gheorghişan a anunţat că cercetarea judecătorească a fost finalizată. Procurorul DNA şi avocaţii au început pledoariile finale. Acestea au continuat pe 3 şi 5 aprilie, iar ultimul cuvânt este stabilit pe 7 aprilie. Urmează pronunţarea. Avocaţii unor inculpaţi au arătat că în cazul unor inculpaţi, o parte din infracţiuni déjà s-au prescris. Aşa a fost cazul notarului public Jean Andrei, inculpat în cauză, a cerut judecătoarei să constate că două dintre cele trei fapte penale pentru care a fost trimis în judecată, adică fals şi uz de fals, s-au prescris şi că, în cazul său, legea mai favorabilă este vechiul Cod Penal.
Gheorghişan a precizat că nu mai vrea să audă că acest dosar se amână la nesfârşit.

„Nu mai vreau să aud nimic despre tergiversare. Nu se prescrie nicio faptă până în 2020. Cele prescrise sunt prescrise de mult, înainte de a intra eu în această cauza. Nu sunt eu vinovată că şase ani nu s-a făcut nimic în acest dosar”, a susţinut judecătoarea de la prezidiu.  Cele mai grave acuzaţii din acest dsar vizează infracţinea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Între codamnare şi achitare

Procurorul DNA a cerut condamnări dure, la termenul din 29 martie, pedepse maxime pentru Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea şi pentru alţi inculpaţi. Pentru alţi inculpaţi, procurorul a cerut constatarea intervenţiei termenului de prescripţie pentru unele fapte şi încetarea procesului penal faţă de ei.
Pe de altă parte, avocaţii celor 37 de inculpaţi susţin că clienţii lor sunt nevinovaţi şi cer achitarea.

"Nu i s-a respectat dreptul la apărare. Nu poate fi acuzată de abuz în serviciu deoarece nu  a încălcat nicio normă”, avocat

O parte dintre aceştia au invocate inclusiv decizia dată anu trecut de Curtea Constituţională, privind infracţiunea de abuz în serviciu, potrivit căreia sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Ce s-a întâmplat din 2008

Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu nu au mai candidat, în 2016, pentru încă un mandate de primar, respectiv preşedinte de Consiliu Judeţean. Cei doi sunt implicaţi în ai multe dosare penale. Mazăre a fost trimis în judecată în alte 3 dosare, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Constantinescu execută o condmnare de 5 ani pentru abuz în serviciu, este judecat în două procese de abuz în serviciu, şi cercetat la DNA în alte trei dosare.
Cristi Borcea execută o condamnare de 6 ani şi 4 luni de închisoare primită în dosarul „Transferurilor”. El este condamnat într-un alt dosar, în primă instanţă, la 7 ani şi 10 luni, pentru o şpagă dată judecătoarei Geanina Terceanu.

„Foştii proprietari au vândut drepturile succesorale cu 1 la sută din valoarea terenurilor, pe lângă legile enumerate s-a mai încălcat articolul 136 din Constituţie”, procuror DNA  
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite