Cum vrea Carmen Dan să-şi facă subordonaţii superpoliţişti fără finanţare

Cum vrea Carmen Dan să-şi facă subordonaţii superpoliţişti fără finanţare

Carmen Dan FOTO: Mediafax

Ministrul de Interne insistă să le dea puteri sporite poliţiştilor, deşi nimic din ceea ce e prevăzut în proiectul de lege pentru completarea unor acte normative din domeniul siguranţei publice nu i-ar ajuta pe oamenii legii aflaţi într-o situaţie similară cu cea a luptătorului atacat cu sabia de un interlop

Ştiri pe aceeaşi temă

Cazul poliţistului de la Rădăuţi, tăiat cu sabia de un interlop în timpul unei percheziţii, repune pe tapet problema protecţiei poliţistului. Tocmai de aceea, ministrul de Interne, Carmen Dan, a profitat de ocazie pentru a organiza, luni, o dezbatere publică referitoare la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
 
Potrivit oficialilor instituţiei pe care aceasta o conduce, în primele zece luni ale acestui an au fost comise peste 230 de fapte de ultraj împotriva poliţiştilor, iar 30 împotriva altor categorii de personal MAI, inclusiv pompieri.
Forma iniţială a proiectului a fost pusă în dezbatere publică la începutul lunii noiembrie 2017, pentru o perioadă de 20 de zile, prelungită ulterior cu încă 20 de zile.
 
CRITICILE SOCIETĂŢII CIVILE
 
Societatea civilă consideră că nevoia de protecţie a poliţiştilor este una reală, dar în acelaşi timp trebuie urmărită şi responsabilizarea forţelor de ordine, astfel încă să nu mai fie posibile abuzuri. 
 
„În principiu, este justificată solicitarea de a consolida protecţia poliţistilor. Pe de altă parte, şi responsabilizarea lor este la fel de importantă. Asta presupune nişte echilibrări în conţinutul documentului. Au fost multe cazuri de abuz din partea poliţiştilor şi a jandarmilor, care trebuie luate în considerare. În majoritatea cazurilor de acest tip, organizaţiile care s-au străduit să obţină reparaţii au avut de înfruntat obstacole dificile. Nici astăzi, de exemplu, nu s-a ajuns la o reparaţie pentru victimele jandarmilor care au atacat persoane în contextul summit-ului NATO. Atunci au fost bătuţi mai mulţi tineri fără niciun motiv, care participau la un workshop. Nu trebuie să-i victimizăm doar pe unii. Sunt instituţii şi cetăţeni şi fiecare trebuie să beneficieze de respect. Suntem de acord cu întărirea protecţiei poliţistilor, dar numai prin reciprocitate“, a explicat Mircea Toma, preşedintele organizaţiei ActiveWatch. 
 
NEMULŢUMIRILE POLIŢIŞTILOR
 
La rândul lor, reprezentanţii poliţiştilor consideră că o protecţie reală a oamenilor legii nu se poate face decât printr-o finanţare adecvată, pentru a se acoperi deficitul de personal, dar şi cel logistic. 
 
„Nu prea s-a ţinut cont de observaţiile poliţiştilor şi proiectul nu rezolvă problemele de fond. Principala noastră critică este că întotdeauna se caută soluţia fără impact financiar, se evită tot timpul finanţarea corectă a sistemului de ordine publică. Dacă nu finanţezi corect, nu ai rezultate pe măsura aşteptărilor societăţii civile. Avem un deficit de personal de 30.000 de posturi şi deficit logistic. Aproape 40% din parcul auto este uzat, nu sunt bani nici pentru cauciucuri de iarnă, benzină sau reparaţii“, afirmă Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC). 
 
GARANŢII ÎMPOTRIVA ABUZURILOR FORŢELOR  DE ORDINE
 
Una dintre cele mai importante critici aduse de societatea civilă proiectului iniţiat de MAI este transformarea în infracţiune a „faptei persoanei care, după ce a fost avertizată, continuă să întrebuinţeze în public, cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală sau de ordine publică, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu“.
 
Mai multe organizaţii au susţinut că această prevedere poate da naştere la abuzuri, mai ales în cazul unor proteste de stradă. Ulterior, MAI a mai introdus un amendamant, potrivit căruia „dispoziţiile nu se aplică în cazul faptelor săvârşite de persoane care participă la adunări publice“. Aceeaşi excepţie se aplică şi în cazul „faptei persoanei care, după ce a fost avertizată să înceteze activităţile contravenţionale (tulburarea liniştii publice), continuă să săvârşească aceste activităţi“. 
 
Altă modificare menită să evite posibilele abuzuri ale forţelor de ordine se referă la dreptul poliţistului de a solicita oricărei persoane care face obiectul unor măsuri poliţieneşti, să adopte o poziţie inofensivă, care trebuie să fie „adecvată pericolului pe care-l poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei“.
 
PROCEDURI CLARE  DE INTERVENŢIE
 
Astfel, poliţistul are dreptul să solicite unui suspect să adopte o poziţie inofensivă (ţinerea mâinilor la vedere, deasupra capului sau paralel cu solul, depărtarea picioarelor, adoptarea poziţiei şezut sau culcat).
Dacă persoana nu se supune solicitărilor poliţistului sau se apropie de poliţist după ce, în prealabil, a fost avertizată verbal prin cuvintele „Stai, poliţia! – Nu te apropia!”, se prezumă intenţia unei acţiuni violente împotriva poliţistului.
 
Prevederile sunt similare legislaţiei altor state, unde poliţistul are dreptul să îi solicite cetăţeanului cu care interacţionează să ţină mâinile pe volan, să ţină mâinile la vedere, să nu facă mişcări bruşte şi să respecte indicaţiile acestuia.
 
CÂND POATE  INTERVENI POLIŢISTUL ÎNTR-UN SPAŢIU PRIVAT
 
Legea actuală prevede obligaţia poliţistului de a interveni pentru înlăturarea pericolelor care ameninţă ordinea publică sau siguranţă persoanelor, dar nu stabileşte şi modalităţile prin care se exercită această obligaţie. De aceeea, în proiect se prevăd limitativ condiţiile în care se poate realiza intervenţia într-un spaţiu privat: pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, pentru a preveni răspândirea unei epidemii, pentru a prinde autorul unei infracţiuni flagrante sau a unui act terorist.
 
După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului, poliţistul are obligaţia de a părăsi spaţiul respectiv, fără a efectua acte specifice percheziţiei domiciliare. MAI spune că reglementarea propusă respectă Constituţia României care prevede că se poate deroga de la principiul inviolabilităţii domiciliului pentru: înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice. ;
 
Filmul atacului cu sabia
 
O echipă de poliţişti de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Suceava aştepta în zorii zilei de 5 decembrie 2017, semnalul pentru a intra în casa interlopului Alexadru Huţuleac, zis „Duţu”. Bărbatul era cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de stupefiante şi trafic de persoane. Potrivit procedurii, percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6.00. La ora 6.00 fix, şeful echipei a dat semnalul.
 
„Poliţia. Deschide!”, a fost strigat de mai multe ori. Pentru că nimeni nu a răspuns, deşi se auzeau zgomote în imobil, poliţiştii au adus un berbec din oţel, pentru a forţa intrarea. La un moment dat, din spatele uşii, mascaţii l-au auzit pe Alexandru Huţuleac care a strigat „Staţi băi, nu rupeţi uşa!”. Totuşi, interlopul nu a schiţat niciun gest pentru a  descuia uşa care într-un final a fost deschisă prin forţarea cu berbecul de către trei mascaţi din cadrul Serviciului de Acţiuni Speciale. În holul neiluminat, fix într-un intrândând din hol, poliţiştii l-au zărit pe „Duţu” cu sabia în mână. Acesta l-a lovit cu sabia, de sus în jos pe poliţistul Dan Ciprian Sfichi care se afla la mijloc, între doi colegi din Serviciul de Acţiuni Speciale. Efectiv i-a crăpat capul, au spus medicii care l-au preluat.
 
Detaliile întregii descinderi apar în actele dosarului în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Suceava au cerut arestarea preventivă a lui Alexadru Huţuleac. În acelaşi dosar mai sunt mplicaţi alţi doi tovarăşi ai acestuia, Andrei Iulian Lungoci şi Răzvan Percec. Alexadru Huţuleac este acuzat că a coordonat pe raza oraşului Rădăuţ şi a comunei Satu Mare (Suceava) o reţea de distribuţie a unor droguri sintetice. „Duţu” vindea doar clienţilor pe care-i cunoştea direct, însă pentru a avea profit mai mare el a recrutat mai mulţi tineri, care se ocupau doar cu comercializarea acestor prafuri. Intenţia sa era să distribuie astfel de substanţe şi în Iaşi.
 
Poliţistul Ciprian Sfichi, în stare mai bună
 
Veştile în privinţa evoluţiei stării de sănătate a poliţiştului Ciprian Sfichi, rănit grav în urma descinderilor de la Rădăuţi, erau joi mai bune. Poliţistul ieşise din comă. 
 
„Spre bucuria noastră, starea colegului nostru evoluează spre bine, faţă de cum a fost până acum. Dar diagnosticul este foarte grav. A fost în comă indusă, dar acum este stabilizat şi răspunde la stimuli, a început să mişte mâna...“, a declarat, pentru „Adevărul“, Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC). Neurochirurgul Marius Dabija, purtător de cuvânt al Spitalului „Nicolae Oblu“ din Iaşi a declarat că poliţistul se află în continuare în stare critică, însă au apărut mişcări spontane pe partea dreaptă, ale mâinii şi piciorului, ceea ce este un semn bun.
 
citeste totul despre: