Este până la urmă un exerciţiu civic, pe care ar trebui să-l facem cu toţii „de la vlădică la opincă“, cum frumos spune vorba românească. Pentru cineva care nu este familiarizat cu modul în care se construieşte un buget, demersul poate părea complicat. Sunt multe cifre, multe capitole şi multe pagini făcute parcă special pentru a te descuraja, dar dacă ai puţină răbdare, intuiţie şi bun simţ ajungi să descoperi imediat derapajele. Nici nu e greu, deoarece, locuitor al urbei fiind, ai capacitatea să compari costurile trecute în buget pentru diferite cheltuieli cu realitatea din jurul tău. Să luăm, deci, un caz concret, comuna Baloteşti, judeţul Ilfov.

O comună cu ceva peste 6.700 de locuitori, aflată la aproximativ 20 de kilometri de Bucureşti. Bugetul pe anul 2018 are trecut la capitolul venituri suma de 47.662.641 de lei, iar la cheltuieli aceeaşi sumă, deci sunt puşi la bătaie  anul acesta cam 10 milioane de euro. Pentru a nu lungi prezentarea ne vom duce cu analiza direct către locurile unde apar semnele de întrebare referitoare la unele cheltuieli. Mai precis, fiecare buget are prevăzut sume pentru achiziţii publice. La Baloteşti acestea nu sunt deloc de neglijat, ridicându-se la câteva milioane de euro. Din nefericire, majoritatea acestor bani sunt cheltuiţi netransparent, ocolindu-se sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP). Se foloseşte metoda încredinţării directe a contractelor de achiziţie. Contrate de peste 9,4 milioane de lei au fost date astfel la Baloteşti, vorbim de aproximativ 2 milioane de euro. Mai precis, peste 20% din bugetul comunei este împărţit de primarul Cristian Ştefan Pretorian şi de membrii Consiliului Local la parteneri aleşi pe sprânceană.

Iată câteva exemple, cu tot cu sume, despre ce servicii şi bunuri se achiziţionează: verificare aparate de aer condiţionat – 10.000 de lei pe an; reparaţii şi igienizare aparate de aer condiţionat – 5.000 de lei/an (cu 15.000 de lei cumperi cel puţin 10 aparate noi); întreţinere şi administrare reţea calculatoare primărie – 45.000 de lei/an; întreţinere şi administrare reţea calculatoare bibliotecă - 6.000 de lei/an; întreţinere şi completare bază de date impozite şi taxe (servicii de introducere de date) - 98.000 de lei/an (nu sunt un specialist în domeniu, dar sumele par exagerate în condiţiile în care vorbim de o primărie de comună cu 6.700 de locuitori). Ce pot însă să constate locuitorii oraşului cu ochiul liber este prosteala pe faţă la cheltuielile pentru parcuri şi spaţiile verzi: întreţinere parcuri – 150.000 de lei/an; întreţinere spaţii verzi – 150.000 de lei/an; amenajări spaţii verzi blocuri – 56.000 de lei/an; lucrări de arhitectură peisagistică a spaţiilor verzi-140.000 de lei/an şi registrul spaţiilor verzi-150.000 de lei/an. Rezultă un total de 646.000 de lei (140.000 de euro). O sumă frumuşică pentru o comună cu trei sate, nu?