Cum au pus deputaţii la cale „Mica graţiere” care-i va salva inclusiv pe criminali de pedeapsa dată de instanţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O pată de mucegai în celula în care îşi execută pedeapsa poate aduce unui deţinut o scădere a sentinţei cu o cincime. Prevederea apare în Legea privind recursul compensatoriu care a intrat în vigoare în această săptămână.

O modificare discretă realizată de deputaţii PSD, ALDE şi UDMR din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la un proiect de lege a făcut ca toţi deţinuţii din România să aibă posibilitatea să beneficieze de zile libere ca urmare a condiţiilor din penitenciare. Detaliile apar în procesul legislativ al Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu şi în baza căreia sute de deţinuţi urmează să fie eliberaţi în zilele următoare.

Practic, deputaţii PSD, ALDE şi UDMR din Comisia juridică au înlocuit sintagma „în cazul executării pedepsei într-un spaţiu necorespunzător” cu „în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare”

În plus, au fost dublate numărul zilelor compensate: un deţinut închis în „condiţii necorespunzătoare” timp de 30 de zile avea un beneficiu de 6 zile. În forma propusă iniţial, un deţinut închis în „într-un spaţiu necorespunzător” timp de 30 de zile avea un beneficiu de 3 zile. Forma care a fost schimbată apărea în proiectul de lege iniţiat de Guvernul condus de Sorin Grindeanu (31 ianuarie 2017) şi în varianta adoptată de Senat (13 martie 2017). 

„Condiţiile necorespunzătoare”

Tot atunci, deputaţii PSD, ALDE şi UDMR au stabilit şi care sunt „condiţiile necorespunzătoare” din penitenciare: 

a) cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză;

b) lipsa accesului la activităţi în aer liber;

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă;

f) existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

O altă modificare majoră adusă de deputaţi este cea privind spaţiul calculat pentru fiecare deţinut care nu mai este calculat pe celulă, ci pentru tot penitenciarul. În proiectul iniţiat de Guvern, „spaţiul necorespunzător” era definit drept „cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 3 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupului sanitar şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerei de deţinere la numărul de persoane la camera respectivă, indiferent de dotarea spaţiului respective, potrivit evidenţelor proprii fiecărui loc de deţinere”. 

Nu s-a pus problema cumulării condiţiilor

Calcularea zilelor de compensare se aplică retroactiv, începând cu data de 24 iulie 2012, data pronunţării de către CEDO a hotărârii semi-pilot „Iacov Stanciu contra România”.

Noua schimbare a făcut ca toate penitenciarele din România să poată fi catalogate ca intrând în categoria clădirilor cu „condiţii necorespunzătoare” de deţinere. Practic, este de ajuns simpla existenţă a igrasiei şi mucegaiului în celulă, pentru ca deţinuţii cazaţi acolo să beneficieze de compensare.

Există probleme şi în spitale 

În seara zilei de 8 mai 2017, Comisia juridică din Camera Deputaţilor a depus raportul favorabil pentru proiectul Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu  în baza căreia sute de deţinuţi urmează să fie eliberaţi. (Fişa de la Senat a proiectului legislativ)

Raportul conţinea 43 de amendamente în plus faţă de varianta care trecuse la Senat. A doua zi, pe 9 mai 2017, proiectul a fost votat în Camera Deputaţilor, cu 175 de voturi „pentru”, 85 de voturi „contra” şi 20 de „abţineri”. Legea a fost contestată de USR şi PNL la Curtea Constituţională, dar obiecţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca neîntemeiată. Drept urmare, pe 14 iulie 2017, Klaus Iohannis a promulgat Legea 169/2017. 

Potrivit stenogramei dezbaterii în Plenul Camerei Deputaţilor, pe raportul Comisiei juridice, secretarul de stat din ministerul Justiţiei, Marieta Safta,  a arătat că Guvernul susţine varianta iniţială a proiectui de lege, „însă în forma pe care Guvernul a trimis-o spre adoptare Parlamentului”. USR şi PNL au luat poziţie împotriva modificărilor. „ PNL, dacă vă amintiţi, a propus o serie de măsuri concrete, alternative, dacă vrem cu adevărat să rezolvăm problema aglomeraţiei din închisori”, spunea deputatul Florin Roman (PNL). La rândul lui, Cristian-Stelian Ion a declarat că USR este împotriva variantei cu noile amendamente: „forma care a rezultat în cadrul Comisiei este una inacceptabilă”. „Există probleme de condiţii nefavorabile sau care sunt împotriva drepturilor omului şi în spitale, şi în căminele studenţeşti şi aşa mai departe, şi nu vedem un aplomb asemănător din partea puterii actuale pentru a rezolva şi acele probleme”, a declarat Ion. 

Deputatul UDMR Arpad-Francis Marton s-a arătat încântat de noile modificări: „Acest proiect de lege modificat în comisie a devenit un proiect concret, aplicabil, pentru că nu lasă la latitudinea unei hotărâri de Guvern care va veni cândva”

Nicolicea: „A fost o chestiune tehnică”

Eugen Nicolicea (PSD) a fost deputatul Puterii care a susţinut în plen noile amendamente, potrivit stenogramei şedinţei postate pe site-ul Camerei Deputaţilor. „Aşa cum a fost modificată, nu face altceva decât să respecte Decizia CEDO, în cazul «Mursic contra Croaţiei», în care sunt definite condiţiile inumane de tratament”, a explicat acesta.  „Cert este că nu s-a întâmplat altceva la comisie decât că s-a pus în aplicare Decizia CEDO, o chestiune tehnică făcută de jurişti care-şi respectă meseria, şi nu care se dau de trei ori peste cap”, a explicat Nicolicea. 

CEDO a statuat în hotărârea „ Mursic contra Croaţiei” că în cazul în care suprafaţa la sol de care dispune un deţinut în celulă colectivă este mai mică de 3 mp, lipsa spaţiului personal este considerată suficient de gravă încât să dea naştere unei prezumţii puternice de încălcare a articolului privind interzicrea tratamentelor inumane sau înjositoare. Cauza a fost invocată de Guvern când a iniţiat proiectul de lege. 

„De când au ajuns după gratii politicieni şi oameni de afaceri importanţi s-a discutat mai mult despre condiţiile din penitenciare, dar concret nu s-a făcut mare lucru. Adică, în continuare nu se investeşte în modernizări, Sorin Dumitraşcu , Preşedintele FSANP

CEDO: România are şase luni să propună soluţii pentru situaţia din penitenciare

Pe 25 aprilie, magistraţii Curţii Europene pentru Drepturile Omului au stabilit că în România condiţiile de detenţie din penitenciare contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat. 6 luni aveam atunci la dispoziţie pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori. CEDO a mai decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule. Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, pe 24 ianuarie, la Strasbourg, cu preşedintele CEDO şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, în contextul discuţiilor legate de o eventuală penalizare de 80 de milioane de euro anual din partea CEDO. Klaus Iohannis declara, după întâlnirea cu preşedintele CEDO şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, că a cerut un punct de vedere în legătură cu chestiunea graţierii şi a condiţiilor din penitenciare, el precizând că nu se pune acum problema amendării României din acest motiv. El spunea că suma de 80 de milioane de euro invocată ca amendă este rezultatul unui calcul "făcut pe colţul mesei".

400 de deţinuţi ar urma să fie eliberaţi imediat

Miercuri seară a apărut în Monitorul Oficial ordinul ministrului justiţiei, Tudorel Toader, pentru aprobarea normelor minime obligatorii privind conditiilie de cazare a persoanelor private de libertate. Publicarea ordinului face practic posibilă intrarea în vigoare a Legii 169/ 2017 privind recursul compensatoriu, care prevede în esenţă că la 30 de zile executate înpenitenciar în condiţii necorespunzătoare, şase zile se consideră efectiv executate. Legea a intrat în vigoare încă de acum trei luni, însă în absenţa ordinului ministrului care a stabilit normele minime obligatorii nu a putut fi aplicată.

Sorin Dumitrascu, fost director al ANP şi preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Nationala a Penitenciarelor a explicat pentru Hotnews că estimează că în următoarele 5 zile vor fi liberaţi aproximativ 400 de deţinuţi. „Cifra de 400 este evident provizorie, ea poate oscila în sus sau în jos în funcţie de rezultatele verificărilor efectuate de fiecare penitenciar în parte. În perioada următoare estimăm că numărul deţinuţilor care vor părăsi sistemul penitenciar în fiecare luna se va triplă ajungând în situaţia în care aproape 3,000 de deţinuţi părăsesc penitenciarele în condiţiile în care intrările sunt de aproximativ 900 de deţinuţi/lunar”,a precizat Dumitraşcu. 

Intrarea în vigoare a Legii privind recursul compensatoriu a creat confuzie atât printre deţinutele de la Penitenciarul Târgşorul Nou, din judeţul Prahova, cât şi printre angajaţii închisorii. În după-amiaza zilei de joi, 19 octombrie, femeile încarcerate au declanşat o revoltă, majoritatea cerând să fie eliberate urgent.

VIDEO Revoltă la Penitenciarul de Femei Târgşor, în ziua intrării în vigoare a legii care permite eliberări condiţionate în masă: „Nu ne lasă să ieşim!“

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite