Cum a instaurat Superman teroarea-n Chitila. Tacticile de intimidare ale interlopilor care şi-au cumpărat libertatea de la judecătoarea Burlan

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Membrii mafiei din Chitila - Superman şi fraţii săi Gilbert, Filozof şi Amar -  sunt cei care au reuşit să o cumpere pe judecătoarea Elena Burlan de la Tribunalul Bucureşti aflată în acest moment în arest la domiciliu pentru luare de mită. Mărturiile cutremurătoare ale victimelor interlopilor nu au convins-o pe judecătoare să-i arunce după gratii pe membrii clanului care a terorizat la propriu un cartier întreg.

Faptele care au adus-o pe judecătoarea Burlan în vizorul DNA s-au petrecut în 2009. Florin Nicolae, mai cunoscut sub porecla de „Superman” şi fraţii săi, Mihai Nicolae, zis „Gilbert“, Florin Nicolae, zis „Filozof“ şi Ion Nicolae, zis „Amar“,dar şi alţi membri ai clanului  - Cristian Durbală, zis „Banbulea“, Robert Văduva, zis „Albert“, fratele său Laurenţiu Văduva, Constantin Camen, zis „Partinson“ şi Mihaela Vasile - au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru mai multe fapte de tâlhărie, cămătărie, şantaj, ameninţare, sechestrare de persoane şi tentativă de omor calificat.

Concret, fraţii Nicolae erau acuzaţi că au terorizat zeci de familii din cartierul Chitila pentru a le convinge să le înapoieze însutit banii cu care îi împrumutaseră.

Interlopii au ajuns în arest după ce, pe 8 martie 2009, au vrut să taie capul cu o sabie unui bărbat, care făcuse greşeala să se împrumute de la cămătari 300 de euro şi nu reuşise să returneze dobânzile uriaşe percepute de aceştia, mai exact 8.000 de euro. Pentru că nu a reuşit să mai plătească, Superman şi ai lui au decis să-i dea o lecţie. L-au scos afară din casă şi în plină stradă au vrut să-i taie capul cu o sabie. Norocul victimei a fost că a parat lovitura cu mâinile, protejându-şi capul, susţin anchetatorii au au întocmit rechizitoriul. Bărbatul a ajuns la spital în stare foarte gravă, dar a scăpat cu viaţă.

Terorizaţi de cămătari

Ancheta care a urmat acestui incident a scos la iveală şi alte victime torturate de mafia din Chitila. De exemplu, un om de afaceri din zonă, Dumitru Viorel, le-a mărturisit anchetatorilor că la un moment dat a împrumutat de la Superman 4.000 de euro. A fost începutul sfârşitului pentru bietul om. Acesta a fost obligat să plătească datoria şi o parte din dobânzile de 25.000 de euro cerute de interlopi. Ţiganii l-au constrâns apoi să facă alte împrumuri pentru a le plăti pretinsa datorie. Ca să-l intimideze, fraţii Nicolae i-au tras o bătaie soră cu moartea şi i-au distrus şi maşina cu sabia. Victimă colaternală a căzut şi un partener de afaceri al victimei, Vasile-Robert Grama.

„Pe fondul acestei situaţii, în data de 04/05.03.2009, inculpaţii l-au agresat fizic pe Vasile-Robert Grama (partener de afaceri al părţii vătămate Dumitru Viorel) aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele precum şi cu latul unei săbii în zona capului, în scopul de a-l intimida şi determina pe Dumitru Viorel să le dea o sumă de bani. (...) În contextul agresării numitului Grama Vasile Robert, Nicolae Florin, zis „Filozof“, a lovit cu tăişul sabiei în caroseria autoturismului Ford nr.B-68-..., folosit de Grama Vasile Robert şi aparţinând lui Dumitru Viorel, deteriorându-l“, au notat procurorii în rechizitoriu.

O altă victimă a fraţilor Nicolae, Andrei Eugen Adrian, care nu a mai reuşit să returneze împrumutul şi dobânzile, a fost constrâns prin bătăi şi ameninţări să le cedeze interlopilor un imobil. Cămătarii i-au luat actele casei şi l-au forţat să scrie o chitanţă de mână pentru înstrăinarea casei. „Fiind disperaţi de ameninţările lui Partinson şi ştiind că acesta este un om periculos în stare să ne omoare, i-am dat lui Albert actele de proprietate ale casei pentru a ne împrumuta cu bani şi a ne plăti datoria”, a mărturisit victima.

Nu puţini au fost cei care au încercat să se sinucidă din cauza terorii la care au fost expuşi. Au fost chiar şi copii care au avut nevoie de consiliere de specialitate după ce interlopii le-au intrat în locuinţe şi le-au ameninţat părinţii cu moartea distrugând totul în jur.

Un dosar „beton“

Interlopii îşi ameninţau victimele că le omoară familiile. Invariabil, ei susţineau că nu se tem de poliţie, întrucât chiar dacă unul dintre ei va fi arestat, rămân ceilalţi afară şi tot se vor răzbuna. Ţiganii îşi avertizau victimele şi că înainte de a-I omorî le vor viola copiii şi soţiile. La dosar au fost ataşate zeci de declaraţii ale victimelor, rapoarte medico-legale ale celor agresaţi de interlopi, dar şi stenogramele unor interceptări telefonice în care cămătarii recunoşteau faptele şi puneau la cale împăcarea cu victimele, pentru a nu fi traşi la răspundere.În ciuda acestor dovezi, judecătoarea Elena Burlan nu s-a lăsat impresionată. O primă măsură scandaloasă luată de magistrat a fost înlocuirea măsurii arestării inculpaţilor cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Nimeni nu şi-a explicat atunci gestul magistraturlui. Acum procurorii DNA spun că au dovezi care atestă că interlopii ar fi mitui-o pe judecătoare cu 50.000 de euro pentru a-i lăsa liberi. Ulterior, susţin procurorii anticorupţie, judecătoarea ar mai fi primit alţi 50.000 de euro, pentru a pronunţa pedepse cu suspendarea executării faţă de toţi inculpaţii din dosarul respectiv. Ceea ce s-a şi întâmplat.De altfel, în faza de apel, în luna decembrie 2010 interlopii au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani de închisoare.

Modul de operare

Anchetatorii au descris în detaliul modul de operare al infractorilor, iar de aici reiese că aceştia aveau un plan bine pus la punct pentru a-şi constrânge victimele sa le dea banii sau să se împrumute în continuare la ei. Astfel, atunci cand venea ziua în care victimele trebuiau să-şi plătească datoriile, interlopii dispăreau pentru a evita plata la termen. Când „apăreau” cămătarii susţineau că plata a fost întârziată şi că oricum acei bani despre care victima ştia că sunt ceea ce le datorează, reprezintă doar dobânda sumei împrumutate. „În consecinţă, dobânzile la sumă (şi chiar dobânzile la dobânzi) curg în continuare şi se acumulează astfel alte sume, foarte mari. Este şi momentul în care intervine teama victimei (care de regulă locuieşte sau lucrează în zona controlată de cămătari). Atunci cămătarul îşi oferă ajutorul. Intervine astfel o <<cunoştinţă>> – în realitate o altă persoană din familia/anturajul cămătarului, în înţelegere cu acesta, care oferă persoanei vătămate o altă sumă de bani (cu camătă) sau un autoturism (pe care îl evaluează el şi pe care îl <<ajută>> să îl amaneteze mai departe la o altă cunoştinţă). Se creează astfel o reţea de datorii – sumele devin din ce în ce mai mari, mult mai mari decât datoria iniţială – care devin practic imposibil de plătit pentru persoana vătămată”, au explicat anchetatorii.

Judecătoarea pozează în victimă

Judecătoarea Elena Burlan-Puşcaş a declarat că este nevinovată şi că referatul procurorilor anticorupţie nu susţine acuzaţiile ce i se aduc. „În toţi cei 23 de ani de carieră nu am avut niciodată probleme. Dacă un simplu denunţ al unui condamnat, care încearcă să-şi uşureze situaţia, poate să îngroape cariera unui judecător înseamnă că aceasta este ţara în care trăim şi că ne merităm soarta“, le-a spus aceasta jurnaliştilor joi când a fost dusă în faţa instanţei cu propunerea de arestare preventive.Alte sentinţe controversateNumele judecătoarei Elena Burlan-Puşcaş a fost legat de mai multe sentinţe controversate. Burlan este acelaşi magistrat care, în decembrie 2009, l-a achitat pe medicul Şerban Brădişteanu, acuzat de DNA că ar fi primit o mită-record de 4 milioane de euro. Aceeaşi judecătoare l-a achitat pe medicul Răzvan Trancă, acuzat de violarea unei minore, pe care apoi ar fi aruncat-o de la etajul şase.

Citeşte şi:

 Cum l-a scăpat judecătoarea Burlan pe Superman de puşcărie

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite