Cum au decis judecătorii ca Adrian Năstase să stea încă şase luni după gratii
0Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au considerat că fostul premier Adrian Năstase trebuie să stea mai mult timp după gratii. Magistraţii au încercat să împace atât apărarea, cât şi acuzarea. În timp ce avocaţii cereau să nu se aplice un spor de pedeapsă pe lângă cei 4 ani pe care îi are de executat, procurorii ar fi vrut un spor de un an. Curtea de Apel a ales o cale de mijloc: şase luni în plus.
Judecătorii au terminat de redactat motivarea deciziei prin care i-au adăugat fostului prim-ministru încă şase luni de închisoare, pe lângă cei patru ani pe care îi execută deja. Sporul de pedeapsă a apărut după ce Năstase a cerut contopirea pedepselor din dosarele „Trofeul Calităţii“ şi „Zambaccian“.
În primă instanţă, Tribunalul i-a admis cererea şi, chiar dacă procurorii au cerut un spor de pedeapsă de un an de închisoare, magistraţii au decis că nu se impune. Curtea de Apel Bucureşti a avut de soluţionat contestaţia procurorilor, nemulţumiţi că inculpatul nu a primit sporul de pedeapsă.
În motivele contestaţiei, procurorii au arătat că instanţa de fond a făcut referiri doar la persoana condamnatului, fără a ţinea seama de pericolul social al faptelor, de periculozitatea făptuitorului, de împrejurările concrete de săvârşire a faptelor şi de atitudinea avută de făptuitor după săvârşirea infracţiunilor. Au menţionat că Adrian Năstase a fost condamnat pentru fapte grave-infracţiuni de corupţie şi infracţiuni îndreptate împotriva libertăţii persoanei.
Procurorii anticorupţie au precizat că „înaltele studii juridice la care face referire instanţa de fond, nivelul de pregătire culturală şi politico-ideologică ale petentului sunt aspecte de natură a circumstanţa negativ persoana sa, iar nu criterii care să justifice caracterul mai puţin sever al sancţiunii aplicate“.
DNA a concluzionat că aplicarea unui spor de un an închisoare este necesară pentru „a nu se crea condamnatului, dar şi societăţii, sentimentul de impunitate, neputând fi admis că indiferent câte infracţiuni ai săvârşi se va aplica şi executa o singură pedeapsă“.
De ce crede Curtea de Apel că a greşit Tribunalul
Judecătorii de la Curtea de Apel au dat dreptate procurorilor anticorupţie şi au aplicat sporul de pedeapsă de şase luni, motivând astfel:
„Neîntemeiat, instanţa de fond a apreciat că nu este necesară aplicarea unui spor.
Prima instanţă a dat eficienţă numai circumstanţelor personale ale petentului, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia faţă de membrii familiei sale, la nivelul de pregătire culturală şi politico-ideologică, la conduita sa după comiterea faptelor, concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, nesustragerea de la urmărire penală sau de la judecată, buna conduită ulterioară săvârşirii ultimei fapte, prezentarea sa în vederea începerii executării pedepsei aplicate prin ultima hotărâre de condamnare, precum şi vârsta înaintată.
Nesustragerea de la urmărire penală, de la judecată şi de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care să fie avut în vedere la stabilirea pedepsei rezultante în cazul contopirii, ci reprezintă o conduită normală, pe care orice persoană aflată sub imperiul unor proceduri de natură penală trebuie să o aibă, în caz contrar, existând sancţiuni distincte prevăzute de lege.
Nu trebuie ignorat nici faptul că infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracţiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat şi anume, infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, comise tocmai în considerarea funcţiilor pe care petentul le deţinea-preşedinte de partid, respectiv prim-ministru, funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră“, se arată în motivarea judecătorilor.
„De aceea, elementele amintite de judecătorul fondului privind latura profesională şi culturală a personalităţii petentului, nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcţii politice şi publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate.
S-a invocat faptul că în dosarul în care s-a pronunţat ultima condamnare, instanţa de recurs, deşi infracţiunile ce făceau obiectul cauzei erau concurente, nu a aplicat un spor, în urma contopirii, astfel că nu se justifică, în speţă, sporirea pedepsei, dar aceste susţineri nu se pot reţine în condiţiile în care la efectuarea contopirii nu s-a avut în vedere şi pedeapsa de 2 ani închisoare la care petentul fusese condamnat definitiv anterior“, mai spun judecătorii de la Curtea de Apel.
Judecătorii au apreciat că „un spor de 6 luni închisoare este de natură a atinge scopul pedepsei, neimpunându-se aplicarea unui spor de un an închisoare, astfel cum a solicitat Parchetul. Va aplica un spor de 6 luni închisoare, în final, petentul-condamnat Năstase Adrian va executa pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare“, au decis magistraţii.
Peste două zile va afla dacă va fi eliberat condiţionat
Membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit, în 3 iulie, că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiţionată, întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.
Cum se calculează executarea pedepsei
Cu cele şase luni adăugate de Curtea de Apel drept spor de pedeapsă, Adrian Năstase are de executat în total 54 de luni. Pentru că a depăşit vârsta de 60 de ani, potrivit prevederilor din vechiul Cod Penal, după care a fost condamnat, fostul premier poate cere eliberarea condiţionată după ce a ispăşit o treime din pedeapsă, adică după 18 luni. Din perioada rămasă, se mai scad cele nouă luni executate deja în dosarul „Trofeul Calităţii”, între 20 iunie 2012 şi 18 martie 2013 – deci mai rămân nouă luni.
Din acestea se scade şi cea de-a doua perioadă de închisoare, care a început din 6 ianuarie anul acesta, ziua în care fostul şef al Guvernului a fost condamnat în dosarul „Zambaccian”, şi până astăzi. Asta înseamnă că se mai scad încă şase luni din pedeapsa dată de magistraţi şi rezultă că ar mai avea de ispăşit încă trei luni.
În concluzie, Adrian Năstase poate începe demersurile pentru eliberarea condiţionată cu începutul lunii octombrie. Dar asta în cazul cel mai rău. Dacă însă comisia pentru eliberare condiţionată va ţine seama de cele două cărţi scrise de Adrian Năstase în ultimele şase luni, liberarea ar putea veni chiar mai devreme.
Pe aceeaşi temă:
Fostul premier Adrian Năstase este un bun profesionist, un bun familist şi un deţinut model „care nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată”. Aşa arată Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de a nu-i adăuga la pedeapsă sporul de un an solicitat de procurori atunci când fostul premier a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele „Trofeul calităţii” şi „Zambaccian”.
Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu referitoare la Adrian Năstase, făcute pe 6 ianuarie, înainte ca fostul prim ministru să fie condamnat în dosarul "Zambaccian", nu au afectat independenţa justiţiei. Aşa arată raportului Inspecţiei Judiciare, ce a fost prezentat astăzi, în Plenul CSM. Plenul şi-a însuşit raportul.
Năstase, înaintea sentinţei în dosarul „Zambaccian”: „Un singur om curajos constituie o majoritate”
Fostul premier Adrian Năstase, care aşteaptă luni decizia definitivă în dosarul “Zambaccian”, a publicat pe blogul personal un text în care anunţă că a revenit acasă şi îşi exprimă incertitudinea cu privire la ce l-ar putea aştepta în 2014.
Dosarul Zambaccian. Adrian Năstase: „Nu-i urez nimic lui Băsescu. Va avea ceea ce merită”
Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa s-au prezentat, luni, din nou în faţa instanţei Curţii Supreme, unde are loc un nou termen al recursului din dosarul Zambaccian. Magistraţii urmează să o audieze pe Dana Năstase, după ce, la termenul trecut, aceasta a solicitat o amânare pe motiv că nu se simte bine. În martie 2012, Năstase şi soţia lui au fost condamnaţi în acest dosar la trei ani de închisoare cu suspendare.
Se încarcă comentariile...
