Cum a continuat jaful din pădurile româneşti - raport al Agenţiei SUA pentru Investigaţii de Mediu. Romsilva şi Schweighofer contrazic concluziile

Jaful din pădurile româneşti este năşit de marile companii procesatoare de lemn, potrivit unui raport făcut de Agenţia Americană de Investigaţii de Mediu. Autorii raportului cer Guvernului să ia o serie de măsuri pentru stoparea defrişărilor ilegale.

După 18 luni de investigaţii, Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu (EIA) a lansat marţi raportul care dezvăluie dezastrul din pădurile româneşti şi modul în care sunt tăiate ilegal zeci de hectare de păduri. Principalii beneficiari, arată documentul, sunt marile companii procesatoare de lemn, care trimit apoi masa lemnoasă peste hotare. Concluziile Raportului sunt contrazise de Romsilva.

EIA a solicitat Guvernului să ia o serie de măsuri, printre care îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.

Furnizorii de lemn, cercetaţi de procurori

Potrivit raportului, compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei transportând peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale. 

Unul dintre cei mai importanţi furnizori de lemn ai Schweighofer este Frasinul SRL Anieş. „Această firmă face tăieri de lemn în numeroase zone aflate în parcuri naţionale şi deţine mai multe depozite în vecinătatea acestora, de unde vinde buşteni către Schweighofer. Firma Frasinul are un palmares de probleme cu legea; CEO-ul acesteia se află sub investigaţia autorităţilor româneşti anti-corupţie începând cu anul 2014”, dezvăluie raportul.

EIA arată că firma Schweighofer deţine un sistem de monitorizare a camioanelor prin GPS, Timflow, dar locul de încărcare pentru aproape jumătate din transporturi este doar un depozit de buşteni, „lucru care nu ajută compania să cunoască efectiv pădurea de origine a buştenilor respectivi”. 

137 de camioane cu lemne în 5 ore

Investigatorii EIA au verificat numerele de înmatriculare ale camioanelor care au intrat în fabricile Kronospan şi Egger, două dintre cele mai mari companii producătoare de cherestea din România, ambele austriece. 

Pe durata a cinci ore de supraveghere, au fost înregistrate 137 de camioane care au intrat în fabrica Kronospan din Sebeş, dintre acestea 86 erau acoperite, 19 erau încărcate cu resturi lemnoase, iar alte 30 erau încărcate cu buşteni întregi. 22 dintre aceste camioane veneau direct de la locurile de încărcare din păduri, în timp ce alte opt veneau de la depozite. 18 erau înregistrate ca transportând buşteni pentru lemn de foc, în timp ce alte 12 transportau buşteni cu calitate standard. Cele mai multe dintre camioanele care transportau lemn tocat şi camioanele acoperite nu erau înregistrate.

În ceea ce priveşte firma Egger din Rădăuţi, realizatorii raportului au observat 20 de camioane care intrau în fabrică şi niciunul nu era înregistrat în sistemul Inspectorul Pădurii.

Proiecte-pilot de monitorizarea a transportului de lemn

În replică, Schweighofer a anunţat că numai lemnul recoltat în mod legal este achiziţionat şi prelucrat. În plus, compania spune că şi-a luat de bună voie angajamentul de a nu achiziţiona lemn din parcurile naţionale, chiar dacă exploatarea este permisă în zonele tampon ale acestora. 

Totodată, Holzindustrie Schweighofer lucrează în prezent la mai multe proiecte-pilot, pentru a putea monitoriza fiecare buştean, validând originea lemnului. Scopul este acela de a dezvolta un sistem practic şi independent de audit - care în prezent nu există la nivel industrial, arată compania. 

Concret, buştenii vor fi monitorizaţi cu ajutorul unor tehnologii ce folosesc etichete cu coduri de bare sau cu ajutorul dispunerii inelelor de creştere, iar validarea originii lemnului se va face cu ajutorul analizelor izotopice sau spectroscopice.

Mai mult, parchetele de exploatare a lemnului vor fi monitorizate cu ajutorul dronelor.

Romsilva contrazice Raportul

Lemnul rezultat din lucrările silvice desfăşurate în zonele de conservare durabilă nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate, transmite marţi seară Romsilva. Regia reacţionează, astfel, la raportul Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), care arată că firma prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, iar în ultimele 18 luni furnizorii de lemn au transportat peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale.

„Lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală, lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi”, spune Romsilva.

Regia atrage atenţia că solicitarea EIA de a fi oprite lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu. Romsilva explică, astfel, că toate parcurile naţionale şi naturale au zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia oamenilor este interzisă, şi zone de conservare durabilă „tampon”, unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice.

„Spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislaţiei şi a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcurilor”, spune Romsilva.

Reprezentanţii companiei subliniază că lemnul rezultate din lucrările silvice din zonele de conservare durabilă ale Parcului Naţional Călimani şi Parcului Naţional Munţii Rodnei nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate.

„De asemenea, <<investigaţia>> conţine numeroase date neclare privind pădurile virgine din România, precum <<Carpaţii României adăposteau odinioară>>, fără a se preciza intervalul de timp, sau faptul că două treimi din pădurile virgine ale României ar fi dispărut în ultimul deceniu, citând <<experţi în silvicultură>> anonimi sau <<studii în derulare>>. Lecturarea atentă a acestei <<investigaţiei>> arată că autorii nu stăpânesc legislaţia din România şi nici cunoştinţe privind silvicultura şi normele silvice”, conchide Romsilva.

Comunitatea Forestierilor din România contestă raportul EIA 

Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) şi Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Raportul au anunţat miercuri că raportul prezentat de agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu (EIA), potrivit căruia compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, nu are nicio bază legală nu se bazează pe niciun studiu de specialitate.

Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Fordaq consideră că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii.

”Principalul mesajul al raportului EIA ( Environmental Investigation Agency) prezentat public, marţi 17 iulie 2018, într-o conferinţă de presă, are drept ţintă denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra lemn românesc, sub pretextul că acesta provine din "parcuri naţionale", iar exploatarea lui conduce la dispariţia "pădurilor virgine"”, se arată în comunicat.

Astfel, potrivit celor două organizaţii, solicitarea EIA de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu de specialitate, în condiţiile în care toate parcurile naţionale şi naturale au o zonare internă, zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia umană este interzisă şi zone de conservare durabilă, ”tampon”, unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice.