Cum poate fi „citit“ traficul de la volan. Curs de conducere defensivă la Academia Titi Aur
0
Ai luat permisul şi vrei sa fii pregătit pentru orice ţi s-ar putea întâmpla în trafic? Poţi să urmezi un curs de conducere preventivă la una dintre şcolile de pilotaj din ţară. Am experimentat, alături de piloţi de raliu, ce înseamnă să conduci defensiv, la Academia celebrului campion Titi Aur.
Academia fondată de fostul mare campion de raliuri Titi Aur se află nu departe de Bucureşti. Complexul e dotat cu simulatoare, cu piste de asfalt, macadam şi offroad, cu maşini cu mulţi cai putere, dar şi maşini care te învaţă să manevrezi autoturismul în condiţii periculoase. Toate sunt gestionate de instructori cu experienţă, în fapt piloţi de raliu formaţi de Titi Aur.
Aici, doritorii învaţă cum să se comporte la drum, cum să reacţioneze în situaţii-limită, dar şi cum să anticipeze o situaţie nedorită în trafic.
„Şoferii trebuie să devină mai conştienţi de ce se poate întâmpla, pentru că nimeni nu pleacă de acasă cu gândul că va avea un accident. Întotdeauna trebuie să ne păzim, să ne luăm anumite măsuri de precauţie. O poziţie corectă la volan, de pildă, ne creează un spaţiu vital în caz de accident. Folosirea centurii de siguranţă este şi ea vitală. Acţiunile pe care le facem noi în trafic şi măsurile de siguranţă pe care le luăm ne ajută să evităm accidentele. Oamenii au tendinţa să spună că deşi ei conduc corect, îi omoară alţii. Dar aici învăţăm cum să reacţionăm în situaţii-limită şi cum să anticipăm anumite reacţii ale celorlalţi şoferi, să citeşti traficul. Astfel, putem lua deciziile corecte şi să ne salvăm viaţa“, a explicat, pentru „Adevărul“, Cristi Stamatoiu, care gestioneaza Divizia Persoane Fizice din cadrul Academiei.
„Convingătorul“, sau cum se resimte un impact la doar 13km/h
O parte importantă a cursului de condus defensiv se petrece în sala simulatoarelor. Impactul frontal, când o maşină se propteşte într-un zid din beton, este simulat la modesta viteză de 13 km/h. Cu toate acestea, senzaţiile sunt la nivel maxim. În momentul impactului, centura de siguranţă pretensionată acţionează cu o forţă gravitaţională de 0,7 G. Practic, ai senzaţia că organele pleacă din loc.
„Noi îi spunem «convingătorul». Niciun alt simulator nu-i impresionează atât de mult pe cursanţi. Atunci când văd ce şoc trăiesc la un impact când maşina rulează cu doar 13 km/h, realizează ce se poate întâmpla la peste 60 km/h. Nu poţi să reţii tot, dar afli lucruri noi. De pildă, la partea de utilizare a centurii. Foarte mulţi nu ştiu cum funcţionează şi cât este de periculos dacă nu o porţi. Centura este tensionată pirotehnic, iar în caz de impact, dacă stăm pe ea – mulţi şoferi au acest obicei, acţionează ca o praştie şi ne poate zdrobi de airbag. Impactul cu airbagul este echivalentul unei mingii de baschet la 280km/h“, spune instructorul Rareş Badea.
Tot aici, se învaţă ce trebuie făcut după accident, când rămâi blocat în maşina răsturnată. Atârnaţi în centura de siguranţă cu capul în jos, cursanţii simt pe pielea lor cum este să te răstorni cu maşina. „Mâna de pe partea din exterior o proptiţi în tavan, ca să vă protejaţi capul după ce se desprinde centura. Strângeţi picioarele şi căutaţi un punct de sprijin. Cu mâna dreaptă urmăriţi centura de siguranţă şi o deblocaţi“, explică instructorul, arătând importanţa detensionarii centurii. În caz contrar, aceasta nu se va deschide. Totodată, instructorul explică
cum trebuie să loveşti geamul portierei ca să-l spargi mai uşor şi să scapi din capcana fiarelor.
În timp ce simultorul îl răsucea, unul dintre cursanţi a întins mâinile în aer, încercând parcă să susţină greutatea corpului. Instructorul spune însă că este o reacţie instinctivă, pentru că atunci când te răstorni, senzaţia de dezorientare este foarte puternică.
Ce spun cursanţii
Oamenii pleacă impresionaţi de la aceste cursuri. Demonstraţiile practice sunt foarte elocvente pentru o situaţie critică pe care lumea nu şi-o imaginează dacă nu a trecut prin ea şi nu ştie cu să o gestioneze, spune un instructor. Aici, practic au ocazia, în condiţii de siguranţă, să controleze maşina.
„Noi încercăm să îmbunătăţim relaţia om-maşină, ca oamenii să conştientizeze toate riscurile pe care le presupune conducerea unui automobil“, afirmă un instructor. La rândul lor, elevii sunt impresionaţi şi spun că ar fi foarte util ca la şcolile de şoferi să se studieze aşa ceva.
„Eu conduc din 2004. Multe lucruri le ştim, dar le conştientizăm mai puţin. Mi s-a părut foarte interesant şi cred că cel puţin jumătate din ce se face la acest curs ar trebuie introdus la şcolile de şoferi. Sau măcar în cazul celor care au rămas fără permis. Aceştia ar trebui obligatoriu să facă un astfel de curs“, spune unul dintre cursanţi. „A fost o experienţă fabuloasă. Sunt chestii extrem de interesante, care îţi deschid ochii în cu totul alte direcţii. Ceea ce am văzut aici este cam 95% din ceea ce ar trebui să fie şi în şcolile de şoferi, dar din păcate nu este. Nu vreau să generalizez, dar la volan se vede lipsa de educaţie a multor şoferi. Trebuie să învăţăm să fim mai calmi şi să respectăm regulile de circulaţie. Majoritatea şoferilor merg pe premiza că lor nu li se poate întâmpla nimic“, este de părere un alt elev.
Permis, doar după şcoala de prim ajutor
Deputatul PSD Tudor Ciuhodaru a depus în Parlament un proiect de lege care va obliga persoanele care urmează cursurile şcolilor auto să promoveze şi un curs de prim ajutor în vederea obţinerii permisului de conducere. Potrivit proiectului, în vederea obţinerii permisului de conducere, „candidaţii au obligaţia de a efectua, pe parcursul activităţilor de pregătire teoretică şi practică, şi promova un curs de prim ajutor în trafic". Deputatul susţine că în Europa există 16 state care au implementat deja măsuri similare, printre care Marea Britanie, Germania, Norvegia, Elveţia şi Danemarca.
Cum să controlezi maşina în derapaj
Ultimul modul al cursului de condus preventiv se desfăşoară pe circuit. Senzaţia trăită atunci când intri cu maşina în derapaj este unică. În doar câteva fracţiuni de secundă simţi că îţi stă inima în loc, iar pulsul urcă rapid.
„Ţineţi amândouă mâinile pe volan. Viraţi la dreapta acum... întotdeauna vă uitaţi spre direcţia în care vreţi să viraţi. Prea mult de volan, mai uşor... lăsaţi-o mai încet. Mutaţi privirea... vă duceţi în viraj, foarte bine“, îl îndrumă instructorul pe cel de la volan. „Acum, facem virajul la dreapta... prea mult... Întotdeauna încercăm să menţinem traiectoria dreaptă. Vom intra pe linia dreaptă, o să vă rog să rămâneţi pe mijlocul pistei. Indiferent cum derapează maşina, păstraţi roţile din faţă paralele cu axul drumului, astfel încât să menţinem traiectoria... Perfect!“, a încheiat pilotul.
Tot aici, poţi experimenta frânarea pe o suprafaţă udă, cu şi fără sistemul de control al tracţiunii.
„La cutia automată, uităm de piciorul stâng. Dacă frânaţi cu el, o să ne adunăm în centuri. Călcaţi frâna şi selectaţi modul de lucru al cutiei la «Drive». Exerciţiul îl vom face la 44 km/h şi la 50 km/h. Când vă spun, acceleraţi puternic, cu pedala la podea. Apoi frânaţi violent şi viraţi la stânga la capătul şirului de jaloane. Maşina are ABS-ul dezactivat, o să vedem dacă reuşiţi această manevră“, explică instructorul. „Acceleraţi energic, energic... Frână acum şi viraj la stânga...“, continuă acesta. Dar din instict, cursantul ezită să facă manevra exact cum i-a cerut pilotul, care îi arătă unde a greşit: „Încercaţi să viraţi mai prompt, dacă aţi fi într-o situaţie de accident aţi fi mult mai rapid în mişcări“.
Din cauza lipsei de aderenţă şi a dezactivării ABS-ului, maşina s-a dus „sanie“. „Frânarea fără ABS în condiţii de siguranţă este o manevră dificilă pentru că trebuie dozată forţa de frânare în aşa fel încât roţile să nu se blocheze, dar maşina să se oprească. Dacă roţile se blochează, ridicaţi piciorul de pe frână foarte puţin, atât cât să permitem roţilor să-şi reia mişcarea de rotaţie“, explică instructorul.
La repetarea exerciţiului, elevul a urmat întocmai instrucţiunile. Instructorul a tras concluziile: „Aţi reţinut unde ne-am oprit data trecută. Sunt 10 metri mai mult, pentru o diferenţă în plus de numai 6 km/h. De aceea, este foarte important, atunci când avem aderenţa scăzută, să adaptăm viteza la condiţiile de drum. Viteza de 4-5 km/h mai mare înseamnă diferenţa între a produce sau nu un accident“.
Se încarcă comentariile...
