Crucea Caraiman va fi reabilitată de Armată cu fonduri europene

Reabilitarea Crucii comemorative a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman, intră în linie dreaptă. Ministrul apărării naţionale, Adrian Ţuţuianu, şi ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, vor semna, miercuri, proiectul de finanţare a lucrărilor de reabilitare a monumentului.

Lucrările de reabilitare vor începe în primăvara anului 2018, iar întregul proiect se va finaliza cel mai probabil în 2019.

Valoarea proiectului „Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ,,Crucea Caraiman"/Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)” este de peste 19 milioane lei, din care 16 milioane reprezintă finanţare din fonduri europene. Valoarea cofinanţării cheltuielilor eligibile asigurată de Ministerul Apărării Naţionale este de aproximativ 3 milioane lei.

Monument în memoria soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial

Crucea Eroilor Neamului a fost construită între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea a fost înălţată la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, cu scopul de a fi văzută de la o distanţă cât mai mare.

Împunătorul monument este situat în şaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2.291 de metri, fiind unic în lume, atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălţime de 28 de metri şi două braţe de câte 7 metri fiecare.

Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecţii români Georges Cristinel şi Constantin Procopiu. Construcţia monumentului a început în anul 1926 şi s-a finalizat în august 1928. Regina Maria a urmărit îndeaproape execuţia până la finalizarea ei. Inaugurarea şi sfinţirea monumentului au avut loc pe data de 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci.

Lucrările efective au fost executate de către Direcţia de Poduri din cadrul C.F.R. prin secţiile L1 şi L 5 din Sinaia. Proiectul de rezistenţă a fost întocmit de către inginerii Alfred Pilder şi Teofil Revici, diriginte de şantier a fost Nicu Stănescu şi şef de şantier maestrul V. Bumbulescu. Fondurile necesare construcţiei au fost obţinute din diferite surse şi prin donaţii de la firme particulare şi instituţii de stat.

Monumentul a fost confecţionat din traverse metalice îmbinate prin nituire într-o reţea.