Corina Creţu: Scrisoarea de Misiune

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
corina cretu ponta

Preocupaţi, după cum ne este blestemul pământului, de circul virtual şi adeseori imaginar, cu accente de science fiction, al bileţelelor, intervenţiilor, contra-intervenţiilor şi dusului cu pâra la Bruxelles, doritori să ştim cum toate acestea se pot folosi mai bine în datul la gioale care, la noi, ţine loc de politică sau de ştiinţa guvernării, ignorăm cu bună ştiinţă problematica esenţială.

Prea complicată, prea serioasă, bună doar pentru cei de la Bruxelles, neinteresantă pentru că oricum va fi doborâtă de străvechea teorie a conspiraţiei care spune că de aia nu ne merge nimic, deoarece EI (oricare ar fi aceştia) doresc din tot sufletul lor negru răul unei ţărişoare mici ca a noastră.

Între timp însă, ceilalţi se bat cu îndârjire pentru orice şansă ce se poate deschide pentru mărirea gradului lor de prosperitate, caută obsesiv proiecte, identifică oportunităţi, încearcă să se lege organic de sistem pentru a profita de şansa de a fi acolo când se iau deciziile strategice privind marile proiecte de infrastructură pentru care Europa are şi voinţa politică şi banii necesari.

Asta este miza portofoliului extrem de complex pe care-l va gestiona comisarul român Corina Creţu, căci Politicile Regionale au fost gândite, printre altele, tocmai pentru a crea cât mai multe terminale naţionale pentru proiectul bunăstării colective. Numai noi suntem grăbiţi, iarăşi din considerente strict legate de păruiala politică internă, să avem mereu tentaţia de a banaliza acest termen de "bunăstare colectivă".

Noi da, ei nu. Drept care şi pe cale de consecinţă, autostrăzile noastre, spre exemplu, rămân la nivelul unei excepţionale declaraţii de intenţii asumată de fiecare guvernare, lăsată apoi urmaşilor şi urmaşilor acestora, mereu, ca o "dezastruoasă moştenire".  Inteligenţa dar şi pragmatismul enorm al colegilor noştri din clubul european i-au făcut ca, în diverse etape istorice, corespunzător momentului intrării lor în UE, guvernele respective, indiferent de culoarea lor politică, să stabilească, fără ezitare, ca prioritate a programului de dezvoltare a economiei naţionale, accesul la fondurile europene în general şi cu deosebire la marile proiecte de infrastructură. Sunt ţări în UE care datorează aproape în totalitate reţelele de autostrăzi, de şosele sau drumuri regionale accesării fondurilor structurale şi celor de coeziune...proiecte care le-au permis acum să ocupe un loc politic central în arhitectura de forţă a politicii europene. Nu trebuie să ne facem că nu ştim un adevăr impus de globalizarea politică a acestui început de secol XXI: degeaba eşti o ţară de dimensiuni medii cum este România, a doua ca importanţă după Polonia în spaţiul estic, dacă nu ştii să-ţi programezi o viziune de priorităţi în ce priveşte conectarea sistemului naţional (cu sub-sistemele sale aferente) la circuitele strategice europene.

Aici stă miza reală, inclusiv pentru România, a noii poziţionări, aş zice chiar în regim de urgenţă, pe care o propune Jean Claude Juncker, pentru acest portofoliu al Politicilor Regionale pentru care deja a elaborat o extrem de interesantă Scrisoare De Misiune pe care a adrest-o noului comisar European Corina Creţu (o puteţi citi aici  http://ec.europa.eu/about/juncker-commission/docs/cretu_en.pdf ).

"Bine utilizate, Fodurile structurale şi de Investiţii ale UE pot fi un catalizator formidabil pentru creştere economică şi o mai mare coeziune socială şi teritorială la nivelul UE. Vor contribui la realizarea obiectivelor din Documentul Politic de Perspectivă, cu deosebire completând Piaţa Digitală Unică şi stabilind Uniunea Europeană a Energiei"

Jean Claude Juncker - Scrisoare de îmisiune către Corina Creţu

Multe şi interesante propuneri inovatoare printre care, poate cea mai importantă şi relevantă este cea privind "folosirea împrumuturilor şi garanţiilor mai degrabă decât alocările tip grants ...precum şi o identificare proactivă a proiectelor viabile...în nevoia de a asigura o deplină sinergie între fondurile noastre şi guvernanţa economică generală" . De unde legătura, pentru prima dată oficializată la nivel de sistem de lucru, între sectorul politicilor regionale şi coordonarea de proiect complex asigurată de vice-preşedintele CE responsabil pentru piaţa muncii, creştere economică, investiţii şi competiţie. Marele proiect urmând a fi prezentat, cum indică imperativ Juncker, în primele trei luni de mandat al noii Comisii.

Atenţia urmează să se concentreze pe găsirea unor noi modalităţi de grăbire a ritmului absorbţiei fondurilor comunitare (atenţie, România!) , precum şi o reanaliză a parteneriatelor cu Statele Membre pentru perioada 2014-2020 pentru a se obţine asigurarea că "fondurile sunt bine direcţionate şi pot avea un impact rapid". În această idee, un corolar, formulat delicat politic, dar foarte ferm la nivel de mesaj de atenţie: "trebuie asigurată monitorizarea cu regularitate a beneficiului acţiunii la nivelul UE, analizând eficienţa programelor de cheltuieli şi raportarea nivelului de performanţă al programelor şi a rezultatelor obţinute...Supervizând cheltuielile în acord cu reglementările financiare şi principiile unui management financiar sănătos, protejând mereu bugetul UE de posibile fraude".

Puneţi aceasta în paralel cu anunţata dezvoltare masivă a mecanismelor anti-fraudă la nivelul UE, depăşind dimensiunea OLAF şi folosind surse integrate europene în domeniul combaterii criminalităţii organizate, spălării de bani şi terorismului în dimensiunea financiară, tot atâtea zone foarte interesate să obţină eventual proiecte europene pe care să le folosească drept paravan legal.

Ce ar trebui să ne intereseze? Evident, în primul rând, modul în care suntem pregătiţi să avem proiecte concrete, credibile şi deci eligibile, în domeniile definite drept prioritare în scrisoarea lui Jean Claude Juncker, adică cele două pieţe europene integrate, cea digitală şi cea a energiei. Spre acestea vor fi dirijate o mare parte a celor peste 300 de miliarde de euro disponibili pentru transpunerea Politicilor Regionale. Bătălia va fi cumplită pentru că toată lumea va vrea bani, evident, dar, dincolo de asta, ştiinţa guvernării a făcut ca multe guverne să-şi propună deja ca ţara lor să nu lipsească pe harta Marilor Proiecte ce presupun puncte de interconectare de reţele, plaforme de distribuţie sau de redistribuţie, cu tot atâtea multe locuri de muncă în perspectivă. În plus faţă de toate acestea, cred că ar trebui ca guvernanţii noştri să citească cu multă atenţie paragraful privind investiţiile ce urmează a fi făcute prin Politicile Regionale în zona IMM-urilor, iarăşi o prioritate socială strategică a programului politic al lui Juncker.

Ca ultimă observaţie, foarte intereantă structura aceasta cu totul nouă de integrare la nivel de competenţe şi decizii a noii Comisii, construită de Juncker cel mai aproape de ideea unui real guvern european. Se merge într-atât de departe încât se anunţă că nici un proiect sau iniţiativă din partea unui comisar nu vor mai intra, ca până acum, direct în zona ultima de decizie, Colegiul Comisarilor, ci va trebui să fie aprobat, argumentat şi trmis sub proprie răspundere de vice-preşedintele coordonator de profil.      

Interesant, bani mulţi în joc, ce viziune avem pentru a intra în competiţie?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite