Consecinţele suspendării şefului Statului Major asupra Armatei

Generalul Nicolae Ciucă discutând cu ofiţeri aliaţi în timpul unor exerciţii militare FOTO Mediafax

Iniţierea de către Guvern a unei proceduri de contestare în contencios administrativ a decretului de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă (foto) la şefia Statului Major al Apărării (SMAp) se află în lucru la Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Cel puţin aşa susţin surse oficiale, iar demersul va fi făcut, cel mai probabil, în cursul zilei de astăzi.

Totul după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe 28 decembrie anul trecut, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp, el precizând că propunerea de numire pe această funcţie a generalului Dumitru Scarlat, făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, nu a fost aprobată. Imediat, premierul Viorica Dăncilă a declarat că preşedintele nu are atribuţia de a prelungi mandatul şefului SMAp.

CITEŞTE ŞI Ministerul Apărării a trimis Preşedinţiei o plângere în care se cere anularea decretului de prelungire a mandatului şefului Statului Major, Nicolae Ciucă

Aşadar, astăzi, Guvernul prin intermediul Ministerului Apărării va sesiza secţia de specialitate a Curţii de Apel Bucureşti care ar putea ajunge în situaţia de a judeca suspendarea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis ceea ce ar putea duce la suspendarea generalului Nicolae Ciucă.

Cât de periculos este demersul

„Practic, Armata Română ar rămâne fără şeful militar, fără comandant. Gravitatea unei astfel de realităţi mă face să mă întreb dacă această suspendare nu se face la ordinul marii puteri de la Răsărit. Moscova ar fi foarte fericită să ajungă Armata Română într-o aşa situaţie periculoasă”, atrage atenţia fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Costin Georgescu. 

„Mă întreb dacă această suspendare nu se face la ordinul marii puteri de la Răsărit” Costin Georgescu, fost director al SRI

„Să zicem că înţeleg dorinţa celor de la guvernare de îmbogăţire, de acumulare de putere sau funcţii, dar o astfel de măsură de suspendare a unui militar de elită cum este generalul Nicolae Ciucă şi de decapitare a Statului Major al Armatei poate fi numită drept o vânzare de ţară”, a precizat fostul director al SRI. 

La rândul lui, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu susţine că un astfel de demers ar suspenda, practic, comanda operativă a Armatei. „Fără aprobarea şefului SMAp nu se pot lua decizii nici măcar în teatrele de operaţii în care avem militari. Persoana din această funcţie nu poate fi înlocuită  de o alta delegată cum există posibilitatea în funcţiile civile”, a subliniat Cristian Diaconescu. 

De ce nu a fost acceptată numirea generalului Scarlat

Conform Legii 346 din 2006 privind organizarea şi funcţionarea MApN, în momentul şedinţei CSAT din 28 decembrie în care urma să fie numit şef al SMAp, generalul locotenent Dumitru Scarlat nu era eligibil pentru a ocupa funcţia, explică experţii. Asta pentru că la articolul 34 (5) se arată că „În funcţia de şef al Statului Major General poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”. 

Dacă avem în vedere că în acel moment generalul Scarlat era şeful Reprezentanţei Militare a României pe lângă NATO şi UE, acesta nu putea fi numit în funcţia respectivă. Concret, eligibili erau adjunctul generalului Ciucă, general-locotenent Adrian Tonea,  şefului Statului Major al Fortelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior Viorel Pană şi şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu. 

Printr-un artificiu tehnic, conform unor surse, în şedinţa CSAT de la finalul anului, s-a încercat iniţial o rocadă între generalii Uifăleanu şi Scarlat pentru ca cel din urmă să ajungă pe o funcţie eligibilă. Apoi, printr-o altă decizie, în aceeaşi şedinţă, generalul Scarlat urma să fie numit şef al Statului Major al Armatei, lucru neacceptat de preşedintele Klaus Iohannis. 

Gabriel Leş: Nu a existat dialog 

Referitor la această situaţie, ministrul Gabriel Leş susţine că totul a fost o urmare a lipsei de dialog şi că preşedintele a tratat totul exclusiv politic. „Am trimis toate documentele care intrau pe ordinea de zi cu 10 zile înainte, astfel că dacă ar fi existat un minimal deziderat pentru soluţionarea problemei, Preşedintele, sau consilierii domniei sale (cu care a existat dialog) ar fi putut emite obiecţii, ori cereri de clarificare, în timp util”, a scris ieri ministrul Apărării într-o postare pe Facebook.