Cine sunt magistraţii care atacă funcţia de procuror general al României
0
Scandalul „Girofarul“, care i-a adus un dosar penal procurorului general demisionar Tiberiu Niţu, a lăsat liber postul de şef al procurorilor din România. Patru candidaţi se luptă pentru şefia Parchetului General. Este vorba de procurorii Gheorghe Ivan, Oana Schmidt-Hăineală, Augustin Lazăr şi Codruţ Olaru.
Patru candidaţi au rămas în cursa pentru şefia Parchetului General, după ce iniţial au fost vehiculate mai multe nume. Ministerul Justiţiei a confirmat joi candidaturile procurorilor Gheorghe Ivan, Oana Schmidt-Hăineală, Augustin Lazăr şi Codruţ Olaru.
Dintre aceştia, cel mai cunoscut procuror este Oana Schmidt-Hăineală. Practic, aceasta a devenit celebră în anul 2013 când a fost numită preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Era primul procuror care ocupa fotoliul de preşedinte al CSM, de obicei în această funcţie fiind numiţi judecători. Hăineală a avut însă şi eşecuri. În 2009 a picat cu brio un interviu pentru un post de procuror la DIICOT.
Codruţ Olaru – este adjunct al procurorului general al României din 2013. Anterior, el a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), fiind numit şef al acestei structuri în 2007. Propunerea a aparţinut ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, în urma unei preselecţii organizate de procurorul general al României de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi.
El este procuror din 1995, iar până în 2000 a lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, instituţie pe care a condus-o timp de un an. Ulterior, Codruţ Olaru a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, iar din 2002 s-a mutat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Bacău. A condus această structură în perioada 2005-2007. Din 11 ianuarie 2007 Olaru a fost numit procuror-şef al DIICOT.
Numele său nu a fost ferit de scandaluri. În perioada în care a fost şef al DIICOT, Olaru a fost acuzat că, în 2001, ar fi încercat să-l determine pe prim-procurorul adjunct Gabriela Burcă să-i scape de arest pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj, utilizate de mafia alcoolului din Moldova.
În noiembrie 2009, fostul procuror-şef adjunct al DIICOT, Angela Ciurea, l-a acuzat pe Codruţ Olaru, că i-au cerut „să lase mai moale“ ancheta în dosarul privatizărilor strategice, arată cotidianul.ro.
Oana Schmidt-Hăineală – este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din anul 2012, având la activ un mandat de vicepreşedinte al instituţiei şi unul de preşedinte. De altfel, ea a fost primul procurorul ales în conducerea Consiliului, anterior această funcţie fiind ocupată numai de judecători.
Ea a intrat în magistratură în 1998, prima oară lucrând ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Printre funcţiile de conducere deţinute de aceasta amintim funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti din judeţul Bacău (15 noiembrie 2001-15 iulie 2002) şi prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău (2002-2004).
În perioada martie 2004-iunie 2004, Hăineală a fost procuror în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General. Apoi, a fost procuror-şef al Biroului anchete speciale magistraţi şi poliţişti din cadrul Parchetului General (15 iunie-1 august 2004).
Oana Schmidt-Hăineală a mai fost director al Direcţiei pentru relaţia cu Ministerul Public şi de prevenire a criminalităţii şi a corupţiei în cadrul Ministerului Justiţie şi Libertăţilor Cetăţeneşti (21 mai 2007-21 mai 2009). În aceeaşi perioadă, a fost şi evaluator GRECO (Grupul statelor care luptă împotriva corupţiei), fiind şeful delegaţiei române în cadrul acestui organism.
Schmidt-Hăineală a fost şi consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului, ministrului Administraţiei şi Internelor, în perioada 21 mai 2009-4 februarie 2010, iar ulterior a ocupat funcţia de consilier al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (4 februarie 2010-15 iulie 2010).
Din 7 ianuarie 2011, este membru ales în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din partea Parchetelor de pe lângă tribunale, pentru un mandat de şase ani şi coordonator al Comisiei Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale din cadrul CSM.
Oana Schmidt-Hăineală a avut însă şi eşecuri. În 2009, ea a vrut să ocupe un post de procuror la DIICOT, în perioada în care structura era condusă de Codruţ Olaru. De aceea a participat la un interviu pentru testarea cunoştinţelor profesionale pe care însă l-a picat. Oana Schmidt-Hăineală a explicat, pentru „Adevărul“, ce s-a întâmplat. „Nu pici un interviu pentru că eşti incompetent. L-am picat pur şi simplu. Anul următor am dat interviu pentru gradul de Curte de Apel, care este de 100 de ori mai greu şi l-am luat“, a declarat procuroarea.
Al patrulea candidat este Gheorghe Ivan, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a condus Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi în perioada 2008-2013.
Potrivit presei locale, Gheorghe Ivan este procuror din 1995. El şi-a făcut un renume prin trimiterea în judecată a unor şefi de instituţii publice, directori de licee, oameni de afaceri, avocaţi, ofiţeri de poliţie, inspectori şcolari din Galaţi, Vrancea şi Brăila.
Printre aceştia se numără şi fostul deputat şi candidat la funcţia de preşedinte al României Nati Meir, fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, prefectul de Galaţi Bocăneanu, fostul deputat Mihail Boldea (dosarul „Aviasan“), dar şi pe fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Constantin Roşca.
Ultimul candidat înscris este Augustin Lazăr, care ocupă funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În vârstă de 58 de ani, acesta este şi profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia.
El a preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din ianuarie 2013, anterior fiind adjunct al acestei instituţii. În activitatea sa din ultimii ani a coordonat anchetele din dosarele privind furturile de obiecte din aur din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
Scandalul „Girofarul“
Fostul procuror general al României, Tiberiu Niţu, ocupa această funcţie din 16 mai 2013. El şi-a dat demisia pe 2 februarie 2016, cu puţin timp înainte ca procurorii DNA să-l pună sub acuzare în dosarul privind folosirea coloanelor oficiale, deschis împotriva fostului ministru de Interne Gabriel Oprea. Niţu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu.
Anchetatorii au arătat că, în cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne. În baza acestui protocol, procurorul general ar fi beneficiat în mod nelegal de coloană oficială. Potrivit unor surse judiciare, Tiberiu Niţu ar fi beneficiat de aproximativ 700 de deplasări însoţit de coloana oficială, din aprilie 2014 până în octombrie — noiembrie 2015.
„Numele meu a fost asociat artificial cu o situaţie care prejudiciază instituţia (Parchetul General)“, a fost declaraţia făcută de Tiberiu Niţu atunci când şi-a înaintat demisia.
Se încarcă comentariile...
