Chiulul sau Constituţia? De ce a făcut PSD pasul în spate pe definiţia familiei tradiţionale. Cernea: Niciun partid nu se opune acestui referendum homofob

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Familiile monoparentale ar fi scoase de sub protecţia Constituţiei. De asemenea, modificarea Constituţiei ar închide poarta spre parteneriatele civile FOTO Mariana Iancu
Familiile monoparentale ar fi scoase de sub protecţia Constituţiei. De asemenea, modificarea Constituţiei ar închide poarta spre parteneriatele civile FOTO Mariana Iancu

PSD a retras definiţia familiei tradiţionale de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor invocând o încâlceală procedurală, însă Opoziţia spune că, de fapt, PSD n-ar fi reuşit să-şi mobilizeze parlamentari, deci, ca să nu se facă de râs, a inventat o scăpare. Între timp specialiştii atrag atenţia că din dorinţa de a elimina posibilitatea parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex, iniţiativa restrânge conceptul de familie.

Iniţiativa cetăţenească de modificare a Constituţiei, prin care familia este definită ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie, a fost retrimisă marţi de Camera Deputaţilor înapoi la Birourile reunite ale Parlamentului (conducerile celor două Camere). Decizia, venită la propunerea PSD, a fost surprinzătoare, în condiţiile în care, luni, iniţiativa a fost dezbătută şi apoi adoptată pe articole în Camera Deputaţilor, iar aproape toate partidele au susţinut proiectul. 

Motivul oficial pentru care PSD a decis să retrimită legea la Birourile Permanente ţine de procedura parlamentară. „Nu există niciun argument legal sau constituţional ca să consfinţească calitatea Camerei Deputaţilor de primă Cameră (sesizată –n.r)“, a spus liderul deputaţilor PSD, Marcel Ciolacu. 

Există trei tipuri de legi: organice, ordinare şi constituţionale. În cazul legilor organice şi ordinare, procedura legislativă  stabileşte explicit care e prima Cameră sesizată şi, prin urmare, care e forul decizional. Însă, în cazul unei legi constituţionale, paşii procedurali sunt lăsaţi la interpretarea parlamentarilor. 

Aşa s-a ajuns ca senatorul PSD Şerban Nicolae să-l contrazică pe colegul său de partid, Marcel Ciolacu, cel care spune că nu există niciun argument ca deputaţii să fie primii care dezbat proiectul de revizuire a Constituţiei iniţiat de Coaliţia pentru familie. 

„Articolul 151 din Constituţie stabileşte că orice proiect de revizuire a Constituţiei trebuie să treacă mai întâi prin Camera Deputaţilor, apoi prin Senat“, a spus liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae. Articolul 151 din Constituţie, referitor la modul în care se poate revizui Constituţia, spune: „Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul fiecărei Camere“. 

Şerban Nicolae a dedus că aceasta este ordinea în care trebuie dezbătută legea – Camera Deputaţilor, apoi Senatul – deşi articolul 151 nu stabileşte exact care e prima Cameră sesizată, ci doar impune condiţia ca proiectul să treacă prin ambele Camere. O formulare fără echivoc din punct de vedere juridic ar fi fost următoarea: „Proiectul de revizuire trebuie adoptat mai întâi de Camera Deputaţilor, apoi de Senat“. Aşadar, forma actuală a articolului 151 doar induce raţionamentul lui Şerban Nicolae, nu îl impune. 

Totuşi, Şerban Nicolae are de partea sa un precedent puternic. În cazul revizuirii Constituţiei din 2003, traseul legislativ a fost cel prevăzut în articolul 151: mai întâi Camera Deputaţilor, apoi Senatul. 

Ce urmează

Georgian Pop, secretarul Camerei Deputaţilor, a explicat, pentru „Adevărul“, cum vor decurge dezbaterile pe proiectul de revizuire a Constituţiei propus de Coaliţia pentru familie. „Vom merge în paralel. Proiectul va fi dezbătut şi adoptat de Camera Deputaţilor, iar în acelaşi timp va fi dezbătut şi adoptat şi de Senat. Apoi, se va reuni plenul comun al celor două Camere şi va adopta definitiv proiectul de revizuire, după care va fi trimis la promulgare. 

Deci nu se mai pune problema forului decizional“, a spus Georgian Pop. În ambele Camere, este nevoie de o majoritate de două treimi, iar dacă, forma adoptată de Senat va diferi de cea adoptată de Camera Deputaţilor, plenul reunit va avea nevoie de o majoritate de trei pătrimi pentru a adopta definitiv proiectul de lege. Însă este puţin probabil ca formele să difere, din moment ce PSD are majoritate lejeră în ambele Camere.

Mamele singure nu vor mai fi ocrotite

Potrivit preşedintei Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Maria Nicoleta Andreescu, dincolo de încâlceala procedurală la nivel parlamentar, ce este important la această iniţiativă este că, din dorinţa Coaliţiei pentru Familie de a elimina posibilitatea parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex, restrânge extrem de mult conceptul de familie şi lasă fără protecţie constituţională familiile monoparentale. 

„Proiectul închide portiţa către un parteneriat civil atâta timp cât defineşti familia ca pe o căsătorie între bărbat şi femeie. Doar că definind familia strict bazată pe căsătorie, excluzi protecţia acelor familii care nu sunt aşa, cum ar fi părinţi care îşi cresc singuri copiii, pentru că aşa au ales sau sunt văduvi. Restrângem excesiv  definiţia familiei când ştim foarte bine că o normă juridică trebuie să reflecte realitatea socială. Sunt foarte multe familii structurate altfel decât în sensul dat de iniţiativa cetăţenească“, a spus Maria Nicoleta Andreescu, preşedinte APADOR – CH.

România riscă suspendarea votului de la Consiliul Europei

Tocmai pentru că redefinirea familiei în Constituţie ca fiind „căsătoria consimţită între un bărbat şi familie“ lasă fără ocrotire mamele singure, deputatul PNL Gabriel Andronache a încercat introducerea unui amendament în proiectul de modificare a Constituţiei, prin care să se facă o distincţie între conceptul de familie şi conceptul de căsătorie. Acesta a amintit că în dezbaterile comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului Civil s-a convenit că definirea căsătoriei ca uniunea dintre bărbat şi femeie să fie inclusă în Codul Civil, fără ca această normă să fie constituţionalizată pentru a nu afecta drepturile şi libertăţile unor cetăţeni.

 „În mod evident, prin constituţionalizare, vom încălca drepturile fundamentale ale unor cetăţeni. Este evident că excludeţi filiaţia din Constituţie, este evident că mama care îşi creşte copilul nu va mai fi protejată de o normă constituţională. Textul aşa cum este propus este o greşeală“, a spus Andronache.

Cu toate acestea, amendamentul său nu a fost aprobat, nici măcar de către colegii săi de partid. „Amendamentul a fost supus discuţiei în Biroul Politic Naţional şi aici s-a decis susţinerea acestui amendament“,  a explicat deputatul pentru „Adevărul“. Doar că, potrivit acestuia, prin excluderea filiaţiei din Constituţie, România va încălca drepturile fundamentale ale omului şi riscă suspendarea dreptului de a vota în Consiliul Uniunii Europene.

„Există articolele 2 şi articolul 6 ale Cartei drepturilor fundamentale ale omului, parte a Tratatului de la Lisabona, care prevăd că orice încălcare a drepturilor fundamentale înseamnă suspendarea dreptului de a vota în Consiliul Uniunii Europene. Tratatul este destul de clar“, a explicat Gabriel Andronache. 

Niciun partid nu se opune discriminării 

Fostul deputat Remus Cernea susţine că asemenea demersuri cetăţeneşti pentru modificarea Constituţiei, cum este acela al Coaliţiei pentru Familie, au fost realizate în mai multe state est-europene, doar că partidele s-au opus. În România, în schimb nu există niciun partid care să se opună acestui referendum, care are caracter discriminatoriu şi homofob. 

„Astfel de demersuri pentru schimbarea Constituţie au fost realizate în mai multe ţări est-europene  cu democraţii fragile, precum Croaţia, Ungaria. Numai că acolo iniţiativele au fost ale unor forţe extremiste, iar partidele, multe dintre ele, s-au opus explicit. În România, niciun  partid nu s-a opus. Tăcerea celor de la USR, care trece drept un partid reformist, a fost asurzitoare“, a spus Cernea. 

Potrivit acestuia, luările de cuvânt din Parlament bazate pe religie, Biserică şi Biblie, arată cât de slabă este democraţia în România, cât timp Constituţia unui stat democratic ar trebui să fie dezbărată de orice fel de influenţe religioase. 

„O constituţie, prin definiţie, este un document care se referă la garantarea drepturilor tututor cetăţenilor, fără deosebire de etnie şi convingeri religioase sau orientare sexuală.  Acest referendum reprezintă o formă de impunere a tiraniei majorităţii, este discriminatoriu. Este nevoie de Constituţie pentru a garanta drepturile unui singur individ în faţa unei majorităţi“, a mai spus Cernea.  

Preşedintele Asociaţiei Mozaiq, Vlad Viski, crede că politicienilor le este teamă de forţa Bisericii şi de asta aproape niciunul nu militează pentru parteneriate civile, dar preferă modificarea conceptului de familie în sensul căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie. 

„Politicienii nu vor să îşi asume că iniţiativa legislativă este una homofobă care stigmatizează persoanele gay din România. Politicienii au teamă de Biseriă, de forţa acesteia. Se încearcă interzicerea căsătoriilor gay în Constituţiei, deşi în Codul Civil sunt deja interzise căsătoriile gay”, a spus Viski.

Ce se întâmplă în jurul nostru

Dezbaterile pentru schimbarea Constituţiei în România au loc în contextul în care 19 ţări, dintre care 14 din Europa permit căsătoria între persoane de acelaşi sex. Prima ţară din Europa  are le-a permis gay-ilor şi lesbienelor să se căsătorească – într-o ceremonie civilă – şi să adopte copii a fost Olanda. Ulterior, Belgia a permis căsătoria între persoane de acelaşi sex, după care au urmat Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda, Danemarca (care de altfel a fost prima ţară din lume care a legalizat uniunile civile ale cuplurilor de acelaşi sex, în 1989), Franţa, Anglia, Luxemburg (căsătoria între persoane de acelaşi sex a fost legalizată în ianuarie 2015, iar premierul Xavier Bettel s-a căsătorit cu partenerul său în mai 2015), Irlanda, Finlanda şi Slovenia.  

În America de Nord atât în Canada, cât şi în Statele Unite şi în Mexic a fost autorizată căsătoria între persoane de acelaşi sex. În America de Sud, cuplurile gay se pot căsători în Argentina, Uruguay şi Brazilia. Şi Africa de Sud a legalizat parteneriatul civil sau mariajul între persoane de acelaşi sex, permiţând totodată adopţia. Căsătoria între persoane de acelaşi sex a fost legalizată în aprilie 2013, la aproximativ 27 de ani după ce homosexualitatea a fost dezincriminată penal, şi în Noua Zeelandă.

Şi CCR se fereşte de o decizie

Curtea Constituţională a României  este aşteptată din vara anului trecut să decidă dacă modifică sau nu Codul civil care împiedică recunoaşterea căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex încheiate în străinătate. De trei ori a fost luată în discuţie această chestiune, după ce un cuplu format din doi bărbaţi a cerut modificarea codului civil, pe care îl consideră discriminatoriu. Concret, dosarul a fost deschis în urma unui proces intentat de cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi de americanul Robert Clabourn Hamilton, care s-au căsătorit la Bruxelles în anul 2010.

CEDO: Cuplurile gay să aibă dreptul de a încheia o uniune civilă

Daca statele europene nu sunt obligate să deschidă calea căsătoriilor pentru cuplurile homosexuale, acestea trebuie să introducă cel puţin o formă de parteneriat civil pentru gay şi lesbiene, a apreciat în iulie 2015 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. „În absenţa unei căsătorii, opţiunea unei uniuni civile sau a unui parteneriat înregistrat ar fi mijlocul cel mai adecvat pentru cuplurile de acelaşi sex (…) de a-şi vedea relaţia recunoscută legal”, subliniază CEDO.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite