Carul înaintea boilor – strategia pentru decongestionarea traficului în Capitală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Capitala este sufocată de traficul infernal Foto David Muntean
Capitala este sufocată de traficul infernal Foto David Muntean

Traficul de coşmar din Bucureşti ne situează pe prima poziţie a unui top european al celor mai aglomerate metropole. Specialiştii Poliţiei Rutiere spun că soluţii pentru decongestionare există, însă Primăria Capitalei le caută greşit.

A mai trecut o vară, a început un nou an şcolar, şi chiar dacă primăriţa Gabriela Firea a promis că va revoluţiona traficul din Capitală, în această toamnă acesta s-a dovedit mai infernal ca niciodată. Datele europene arată însă că aşa era şi anul trecut. Mai exact, într-un top european al celor mai sufocate metropole, Bucureştiul ocupa în 2016 prima poziţie.

Clasamentul a fost realizat de compania de navigare şi de cartografiere TomTom, care a colectat date timp de peste nouă ani. Scorul anual, cu date actualizate în 2016, arată cât timp suplimentar petrec şoferii în trafic.Astfel, concluzia TomTom este că anul trecut Bucureştiul avea cel mai problematic trafic din Europa, mult mai greoi faţă de 2015.

Concret, şoferii bucureşteni petrec, în medie, cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiţii normale de circulaţie. La orele de vârf, situaţia este şi mai gravă, dimineaţa pierzând cu 90% mai mult timp în trafic, iar seara cu 98% mai mult. În timp ce multe metropole au găsit soluţii pentru a reduce ambuteiajele formate mai ales în orele de vârf, din păcate, pentru şoferii din Capitală, edilii nu au găsit încă o rezolvare pentru această problemă. Asta în timp ce Londra, de exemplu, a găsit o soluţie de decongestionare a traficului: autorităţile au decis să le perceapă bani celor care vor să circule cu maşinile personale în zone predispuse la congestionare, în special în centrul oraşului.

Experimentul benzilor unice

La Bucureşti însă, soluţiile imaginate până acum de municipalitate pentru decongestionarea traficului s-au transformat în eşecuri răsunătoare.

De departe, cea mai controversată iniţiativă, care a transformat traficul în coşmar, a fost experimentul benzilor unice din nordul Capitalei. Acestea au fost testate în Bucureşti la 22 mai 2017. Concret, Primăria Capitalei a montat o bandă unică pentru autobuzele RATB pe Şoseaua Bucureşti - Ploieşti, pe sensul de intrare în Capitală.

Consecinţele nu s-au lăsat aşteptate. Pe DN1, cozile s-au întins pe kilometri, iar şoferii au reacţionat extrem de dur, punând la zid Primăria Capitalei. La scurt timp, Gabriela Firea a anunţat retragerea restricţiilor.Cu autobuzul pe linia de tramvaiŞi cazul nu este singular. Recent, primarul general Gabriela Firea a anunţat că, în acest an, va fi demarat un nou proiect, în baza căruia o parte dintre liniile de tramvai din Capitală vor permite şi ci rculaţia autobuzelor, devenind astfel benzi unice.

„Cetăţenii consideră că, prin rezolvarea unei probleme, creezi alte două-trei - şi atunci am spus că, pentru început, benzile unice din Capitală să fie cele care sunt deja create şi au această infrastructură, şi anume autobuzele să poată să intre pe linia de tramvai“, a explicat primarul.„În etapa următoare, linia de tramvai va fi amenajată, astfel încât să poată intra şi autobuzul“, a mai subliniat primarul.

Numai că anunţul edilului se bate cap în cap cu o altă decizie controversată ce a fost anunţată chiar ieri: transformarea liniei de tramvai 21 în „metrou uşor“, similar liniei 41. Concret, traseul liniei de tramvai 21 ar urma să fie separat cu garduri de oţel şi borduri de beton armat pe Şoseaua Colentina şi de pe Calea Moşilor, pentru ca tramvaiele să nu mai fie blocate de autoturisme. Adică exact în două dintre zonele cele mai aglomerate din Capitală.

Soluţiile propuse de specialiştii Poliţiei

Până ce Primăria Capitalei pune la punct proiecte de infrastructură menite să ne scape de traficul infernal, Poliţia Rutieră propune câteva soluţii ieftine şi rapid de implementat. „Sunt câteva soluţii care pot fi implementate uşor. De pildă, manevra la dreapta ar trebui să fie permisă cât mai des, cu galben intermitent. Ar trebui mărit şi timpul pentru culoarea verde sau pentru culoarea roşie. De exemplu, dacă sunt 50 de secunde, o mărire la 90 de secunde duce la un flux mult mai mare. Dublarea benzilor de circulaţie pe bretelele de conexiune cu marile bulevarde este şi ea o soluţie. Când ai un bulevard de trei benzi care se restrânge brusc într-una singură, atunci ai probleme. Lărgirea bretelelor de legătură este mai importantă şi mai puţin costisitoare decât lărgirea bulevardelor. În plus, unele trasee de transport public ar trebui regândite integral. Tramvaiele ar trebui scoase din zonele centrale, pentru că sunt lente şi costisitoare, mai ales din cauza infrastructurii necesare“, au explicat, pentru „Adevărul“, oficiali din cadrul Poliţiei Rutiere.

Numai că Poliţia Rutieră are doar rol consultativ în găsirea soluţiilor pentru decongestionarea traficului rutier. Cel care are ultimul cuvânt este edilul Capitalei.„Poliţia Rutieră are un ofiţer delegat în cadrul Comisiei Tehnice de Circulaţie a Capitalei, dar rolul său nu este de decizie, este doar consultativ. Primăria Capitalei poate să ţină cont de recomandările noastre sau nu“, au precizat sursele citate.

Transportul în comun vs. maşina personală

Pe de altă parte, specialiştii în siguranţă rutieră atrag atenţia că strategiile de decongestionare a traficului, în care transportul în comun are un rol central, trebuiau adoptate mult mai din timp.

„O soluţie ar fi transportul în comun, dar românul nu renunţă aşa uşor la maşina personală. În primul rând, din cauza obişnuinţelor. Tipologia şoferului român e diferită de cea din Vest. Noi încă nu am reuşit să înţelegem care e scopul maşinii. Cred însă că va fi o evoluţie naturală, când se va ajunge la un punct critic al frustrării, care îi va determina pe oameni, pe bază de calcul de timp, de eficienţă, să renunţe la maşinile personale. Dar asta va fi o presiune pe administraţie să găsească soluţii la traficul aglomerat, să facă investiţii în infrastructură, să dezvolte alternative la transportul cu maşinile personale“, a explicat, pentru „Adevărul“, psihologul Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră – PsihoTrafiQ.

Specialistul atrage atenţia că, din cauza traficului infernal, deviaţiile de comportament rutier se vor accentua, iar consecinţa va fi creşterea numărului de victime pe şosele. Însă şi dacă ar vrea, bucureştenilor le-ar fi foarte greu să renunţe la maşinile personale. Asta pentru că, în ultimii 10 ani, Primăria Capitalei nu a investit aproape deloc în dezvoltarea transportului în comun. În consecinţă, mijloacele de transport în comun din Bucureşti sunt vechi, aglomerate, vin greu, stau blocate în trafic, iar traseele RATB nu acoperă tot oraşul şi nu răspund nevoilor bucureştenilor.

Cele mai aglomerate metropole europene

În topul celor mai aglomerate oraşe, Bucureştiul este urmat de Moscova (Rusia), care a obţinut acelaşi punctaj ca şi în 2015: 44%. În ciuda problemelor majore de trafic ale oraşului, TomTom a acordat oraşului premiul pentru locurile de parcare disponibile. Pe locul 3 s-a situat Sankt Petersburg (Rusia), care a primit un scor de 41%, iar pe 4 – Londra, cu un punctaj de 40 de procente. TomTom menţionează însă că Londra a depus eforturi pentru a reduce traficul cu un sistem de taxare în zone centrale. Topul mai este completat de Marsilia (Franţa), Roma (Italia), Paris (Franţa), Bruxelles (Belgia), Manchester (Marea Britanie), Atena (Grecia), Varşovia (Polonia), Köln (Germania) şi Napoli (Italia).
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite