Cărţile electronice de identitate: ce conţin şi de când intră în vigoare

Cărţile de identitate actuale vor fi înlocuite cu unele electronice

Anunţate încă de acum 7 ani, buletinele biometrice de identitate ar putea să fie eliberate la începutul anului viitor. Proiectul pentru introducerea noului tip de carte de identitate, iniţiat de Guvern, a trecut deja de votul Senatului şi a fost trimis Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, iniţiat de Guvern, a fost depus la Senat la 1 noiembrie 2017. Senatorii s-au mişcat foarte repede, astfel încât, în doar o singură lună, actul normativ a obţinut toate avizele necesare şi a fost votat.

Cartea de identitate va fi înlocuită cu una electronică, mai mică şi mai utilă. Ea va conţine un cip cu datele biometrice ale titularului, dar şi informaţii cu ajutorul cărora pot fi accesate serviciile de sănătate, bancare, fiscale, sociale, de educaţie etc.

Buletinul electronic ca fi mai mic, preluând un standard al Uniunii Europene (format card bancar).

Chiar şi copiii vor putea obţine un asemenea document, pe care îl vor putea folosi ca să călătorească în spaţiul Uniunii Europene. Cine nu vrea o carte de identitate cu cip, poate obţine una clasică.

Ce date vor fi trecute în buletin

Informaţiile înscrise pe ea sunt cele obişnuite: nume şi prenume, locul şi data naşterii, codul numeric personal, adresa de domiciliu. Ce o diferenţiază însă este un cip.

Astfel, cartea electronică de identitate va conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

„Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii“, se arată în proiectul de lege.

Foarte important, pe cip vor mai fi trecute datele biometrice ale titularului, dar şi amprentele a două degete. Totuşi, nu toţi românii vor fi obligaţi să aibă cărţi electronice de identitate. Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare. „În cazul minorilor, la solicitarea părinţilor sau a reprezentaţilor legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului“, prevede actul normativ.

Cei care nu sunt de acord, din motive religioase sau de conştiinţă, pot opta pentru un tip de carte de identitate simplă, fără datele lor biometrice şi amprente.

Proiectul de lege stabileşte termene diferenţiate de valabilitate a actelor de identitate, în funcţie de vârsta titularului:

a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;

b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;

c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.

Cine va produce noile buletine

Acelaşi act normativ stabileşte că noile carţi electronice de identitate vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, care va stabili şi preţul pe care îl vom plăti pentru emitere. 
„Producerea cărţilor electronice de identiate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă se realizează, centralizat, de către Imprimeria Naţională. Totodată, Imprimeria Naţională este abilitată să achiziţioneze şi să pună la dispoziţia MAI şi MAE echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate“, se arată în document.

Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identate simple se realizează, în mod eşalonat, în termen de 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Dispute aprinse

Cărţile electronice de identitate a stârnit dispute aprinse. Cele mai des invocate probleme au fost cele de etică, de securitate şi de credinţă. Criticii spun că includerea datelor medicale pe actul electronic de identitate încalcă dreptul la intimitate a persoanei, putând fi accesate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, gestionarul documentului.  Alţii au susţinut că înregistrarea facială biometrică, pe lângă amprentare, permite prin sistemele video de supraveghere identificarea şi urmărirea oricărui individ de la distanţă, şi că acesta ar fi unul dintre principalale scopuri ale noului sistem. În plus, stocarea datelor personale biometrice este expusă oricând riscurilor majore ca acestea să fie folosite de entităţi străine împotriva libertăţii individuale.

Nu în ultimul rând, au fost invocate fundamente teologice. Un element-cheie al acestei dispute îl reprezintă şi faptul că introducerea paşapoartelor biometrice a fost catalogată ca semn al Satanei.  Unii teologi au invocat faptul că buletinele biometrice ar avea un cod ce conţine cifra diavolului – 666.