Caracatiţa lui Şova. Cum funcţiona sistemul de sifonat bani de la companii de stat, prin firme de avocatură paravan

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Senatorul Dan Şova a pus la punct o adevărată caracatiţă a corupţiei, bazată pe cunoştinţe şi relaţii în instituţiile publice, pentru a stoarce cât mai mulţi bani. Informaţia apare în rechizitoriul prin care parlamentarul a fost deferit justiţiei de procurorii DNA în dosarul CET Govora

Fost ministru în trei guverne, parlamentarul Dan Şova (42 de ani) a fost trimis în judecată săptămâna aceasta în cel de-al doilea dosar de corupţie deschis pe numele său, CET Govora, pentru trafic de influenţă. În acelaşi dosar a mai fost deferit justiţiei şi Mihai Bălan, fost director general al CET Govora, pentru abuz în serviciu în formă continuată. Şova mai este inculpat într-un alt dosar celebru, Turceni-Rovinari, alături de fostul premier Victor Ponta.

Potrivit rechizitoriului DNA, la jumătatea anului  2011, Dan Şova ar fi pus la cale un plan prin care să-şi mărească averea. „În acest sens, Dan Şova a hotărât să folosească un mecanism infracţional bazat pe sistemul relaţional pe care îl dezvoltase în trecut, din poziţia de avocat şi ulterior de senator, la nivelul mai multor case de avocatură şi la nivelul mai multor instituţii publice sau aflate în subordinea unor instituţii publice“, au explicat procurorii.
În 2011, Şova era un politician influent în PSD, partid care se pregătea de guvernare. El deţinea funcţia de preşedinte al Comisiei naţionale de arbitraj şi integritate morală a PSD, poziţii folosite pentru a-şi spori influenţa, spun anchetatorii.

Intervenţii la colegul de partid

Ancheta DNA a arătat că Şova era cel care controla societatea de avocaţi „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii“, continuatoarea „Şova şi Asociaţii“. Aşa că ar fi încercat să încheie mai multe contracte cu CET Govora, firmă cu capital integral de stat, din subordinea Consiliului Judeţean Vâlcea. Şeful companiei, Mihai Bălan, ar fi intrat în sfera relaţională a lui Şova, după ce „Şova şi Asociaţii” a avut mai multe contracte cu CET Govora în perioada 2004-2009. În octombrie –noiembrie 2011, senatorul a avut două întâlniri cu Bălan, pentru a stabili încheierea unor contracte de asistenţă juridică de către CET Govora cu „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii”.

Bălan ar fi refuzat, deoarece ştia că Şova era în spatele societăţii de avocaţi. Ca să-l dea pe brazdă pe director, Dan Şova ar fi apelat la colegul său de partid, Ion Cîlea (PSD), preşedintele CJ Vâlcea, care controla CET Govora. În final s-a ajuns la o soluţie de compromis: o altă societate numită de parlamentar să încheie un contract cu CET Govora. Era vorba de asistenţă juridică de tip abonament, în valoare de 10.000 de euro pe lună.

Avocatul intermediar

În acel moment, Şova a contacta-o pe avocata Veronica Voinescu, cu care mai colaborase pe probleme de Dreptul Muncii, în cadrul firmei de avocatură „Şova şi Asociaţii“. Potrivit denunţului făcut ulterior de avocată la DNA, Şova i-ar fi cerut să-i plătească 5.000 de euro pe lună, cât timp se va derula contractul. „Clauzele contractului au fost efectiv dictate de Dan Şova“, spun procurorii DNA. Primul contract a fost în perioada decembrie 2011 - decembrie 2012, Veronica Voinescu declarând că a plătit 60.000 de euro, „comisionul“ lui Şova, adică jumătate din suma încasată de la CET Govora.

Cum ajungea şpaga la Şova
 
Veronica Voinescu a povestit la DNA cum făcea acest lucru. După decontarea facturilor de către CET Govora, avocata scotea banii din bancă în lei, după care îi schimba în valută. Apoi o contacta pe Simona Ciurcu - office manager la „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii“- apropiată a lui Dan Şova,   şi se întâlnea cu aceasta la sediul societăţii de avocaţi, unde îi remitea tranşa de 5.000 de euro. Când s-a terminat contractul, Bălan nu mai era director la CET Govora, fusese detaşat la Oltchim, aşa că înţelegerea nu a mai putut fi prelungită. În martie 2013, Bălan a revenit în funcţie şi a semnat un nou contract, în aceleaşi condiţii. Veronica Voinescu a apucat să-i mai plătească senatorului 40.000 de euro, după care s-a oprit. Motivul, CET Govora încetase pentru o perioadă plăţile, iar când compania a reînceput să facă plăţi, Dan Şova era deja cercetat de DNA.

"Dan Şova a folosit un mecanism infracţional bazat pe sistemul relaţional pe care îl dezvoltase în trecut, din poziţia de avocat şi ulterior de senator, la nivelul mai multor instituţii publice", Rechizitoriu DNA

Sechestru pe vila cumpărată de la deputatul Rizea

Ancheta procurorilor DNA a dezvăluit că banii primiţi de Şova au fost direcţionaţi către plata unei datorii pe care parlamentarul o avea faţă de deputatul Cristian Rizea (PSD). Senatorul avea de returnat 200.000 de euro, după ce a cumpărat o vilă de 460 de metri pătraţi în centrul Capitalei, pe strada Louis Blank, în apropierea Guvernului. Vila aparţinea lui Bogdan Rizea, fratele Cristinei Rizea, dar deputatul era mandatat să o vândă. Imobilul a costat 300.000 de euro, potrivit actului notarial din 28 ianuare 2011.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, în faţa notarului, Rizea a primit 100.000 de euro, „urmând ca diferenţa de 200.000 de euro să-i fie achitată de Şova, în două tranşe a câte 100.000 de euro până la data de 30 mai 2011“. De altfel, palatul din centrul Capitalei este cel pe care au pus acum procurorii sechestru. În acest moment este închiriat Ambasadei Kuweitului pentru 9.000 de euro pe lună.Anchetatorii au arătat că ratele lunare de 5.000 de euro aduse de Veronica Voinescu erau preluate de Simona Ciurcu, care le dădea mai departe lui Ion Găzaru, şoferul deputatului Cristian Rizea.

Au plătit un serviciu inutil

În ceea ce-l priveşte pe şeful CET Govora, procurorii DNA au precizat că la nivelul companiei, necesitatea achiziţionării serviciului de consultanţă juridică „nu numai că nu a fost rezultatul unui proces decizional comun de jos în sus pe linie ierarhică, ci a fost unul ce a aparţinut exclusiv directorul general Bălan Mihai care a acţionat la ordinul şi în interesul personal al lui Dan Şova. Acestea ar fi împrejurări din care rezultă nesocotirea celei mai elementare obligaţii de serviciu a unui director general aceea de a acţiona în interesul societăţii pe care o conduce. De altfel, şeful Departamentului Juridic de la CET Govora a explicat la DNA că acest contract, de 10.000 de euro/lună, nu era justificat, societatea avea şase jurişti şi că în acel moment nu aveau nevoie de asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.

„Astfel se poate desprinde uşor concluzia că, entitatea publică a angajat cheltuieli total nejustificate cu achiziţia serviciului de asistenţă juridică“, se arată în rechizitoriu. CET Govora a decontat în baza contractelor semnate cu casa de avocatură, suma de 1.301.410 de lei. Astfel, pe întreaga perioadă a derulării contractului, cu o frecvenţă lunară, s-au efectuat plăţi pentru diverse servicii juridice. Compania de stat s-a constituit parte civilă în acest dosar penal şi cere banii înapoi. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite