Azi, ziua când se decid noii şefi ai Europei

Reuniunea extraordinară de azi a Consiliului European are pe agenda oficială demararea consultărilor asupra propunerilor existente privind poziţiile esenţiale în structurile puterii europene: preşedintele Consiliului European, şeful diplomaţiei europene şi preşedintele Eurogrup-ului.

Dar şi, la fel de interesant, se va purta o discuţie finală privind nominalizările făcute de cele 28 de state membre pentru posturile de comisari europeni. Totul în contextul în care, ieri, conform previziunilor, Jean Claude Juncker a fost confirmat cu majoritate de voturi în Parlamentul European ca preşedinte al Comisiei Europene.

Acum suntem încă în plină bursă a zvonurilor, diseară (sau mâine cel mai târziu) vom şti care sunt alegerile făcute de şefii de state şi guverne. Primele posturi vizate sunt cele ocupate acum de Van Rumpoy şi Catherine Ashton, funcţiile actuale expirând în luna octombrie.

Pentru postul de preşedinte al Consiliului European se vehiculează mai multe nume, dar unele surse anunţă deja că, deoarece între popularii europeni şi socialişti s-a făcut un pact de susţinere în PE a nominalizării lui Juncker, atunci ar putea fi credibilă informaţia că mişcarea ar putea continua şi acum, dar de data în favoarea unui candidat propus de social-democraţi. Caz în care avem două nume în posibilă poziţie de favoriţi: prim- ministru danez Helle Thorning-Schmidt şi Erico Letta, fostul Preşedinte al Consiliului din Italia. Dar, spun aceleaşi surse, se insistă asupra eventualităţii unei propuneri de ultimă oră, fiind vehiculat numele francezului Jean-Marc Ayrault... poate, spuneau ieri alte surse, social democratul Werner Faymann, actualmente Cancelar al Austriei.

Dar asta nu înseamnă că nu ar exista şi propuneri vehiculate din partea PPE. Cea mai surprinzătoare este cea care deja se profilează de câteva zile deja, cea a lui Barroso care nu ar vrea să părăsească spaţiul politic din Bruxelles şi s-ar vedea foarte bine în postul de mare maestru de ceremonii al Consiliului European, multiplicând în acest sens contactele politice şi întrevederile cu mariii decidenţi europeni. Uşor de spus dar foarte greu de imaginat ca şi probabil. Alţi candidaţi posibili: Enda Kenny (Irlanda), Donald Tusk (Polonia) sau Jyrki Katainen (Finlanda).

Competiţie deschisă şi pentru postul de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate (automat şi vicepreşedinte al Comisiei Europene şi coordonator al Agenţiei Europene pentru Apărare). În acest caz, nominalizare trebuie făcută mai repede, deoarece persoana respectivă va face parte automat din cabinetul Juncker şi va intra ca atare în procesul audierilor de comisari din Parlamentul European.

Nume foarte interesante intră în competiţie precum (acum favorită) Fderica Mogherini (Italia) sau Kristalina Georgieva (Bulgaria), posibil ministrul olandez Frans Timmermans sau Carl Bildt, eternul candidat suedez. Sursele spun că Federica Mogherini, actual ministru italian al afacerilor externe, s-ar afla în pole psition beneficiind de sprijinul Angelei Merkel, foarte doritoare să-şi asigure pe viitor o colaborare foarte bună cu Matteo Renzi, actualui preşedinte al Consiliului italian considerat şi personalitatea reprezentativă care exprimă interesele ţărilor din blocul de sud al UE.

Rămâne nominalizara pentru fotoliul de şef al Eurogrupului unde, cel puţin până în acest moment, sunt pomenite numele lui Pierre Moscovici (Franţa), Luis de Guindos (Spania) sau Jyrki Katainen (Finlanda), fostul prim ministru care, în acest moment, îl înlocuieşte pe postul de comisar pe Olli Rehn.

În ce priveşte posturile de comisari europeni, aşa cum spuneam, azi vor fi prezentate şi negociate propunerile finale naţionale. Va fi interesant să vedem ce se va întâmpla din perspectiva anunţului făcut ieri de Jean Paul Juncker care sublinia că echipa pe care o va conduce va fi una extrem d politică, ceea ce înseamnă că va prefera personalităţi cu parcurs profesional şi politic impecabil, cele care să poată constitui un sprijin direct pentru politica sa de afirmare din ce în ce mai puternică a politicilor comunitare.

În cazul României, propunerea considerată cea mai serioasă şi credibilă la Bruxelles a fost întotdeauna cea a lui Cioloş, recomandat de succesul său absolut spectaculos în formulare şi implementarea Politicii Agricole Comune şi prin gestionare ireproşabilă a celei mai importante părţi de buget comunitar alocat unui sector european. Este însă posibil ca scandalurile interne să pună în primejdie această nominalizare? Foarte posibil, caz în care, alături de marile nume europene care intră în competiţie, putem da crezare mesajelor care circulă deja de câteva săptămâni la Bruxelles, creditând o eventuală candidatură românească în persoana doamnei actual ministru Rovana Plumb. Asta, sigur, depinde de ce vrea România să facă pe viitor şi ce poziţie de putere reală îşi propune.

Există însă şi alte mesaje de ultimă oră care spun că preşedintele României va prezenta totuşi o poziţie comună cu a Primului Ministru, mai ales că există în amintirea culoarelor politicii de la Bruxelles imaginea unui post creat în condiţii de urgenţă şi pentru a rezolva un scandal, celebrul post pentru multilingvism. Bârfele spun şi azi că o ţară care provoacă un scandal major primeşte automat mesajul „potoleşte-te, altfel multilingvismul te aşteaptă!"....

Imediat după nominalizările ferme, este de aşteptat ca pesoanele desemnate să înceapă să-şi prezinte programele şi platformele, astfel desenându-se practic marile linii ale noii guvernanţe europene. Guvernanţă dominată de gerarea unor mari crize şi de tentativa de propunere a unor soluţii general acceptate. Extrem de greu context, extrem de dificilă încercare. Dar deloc imposibilă.