AUDIO Izsak Balazs: "Vrem autonomia Ţinutului Secuiesc pe baza unei legi organice"
0
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a vorbit într-un amplu interviu acordat "adevarul.ro" despre acţiunile pe plan extern şi intern ale secuilor, precum şi despre originea acestora.
Secuii vor regiune autonomă cu "prerogative statale" în Harghita, Covasna şi Mureş şi intenţionează în acest sens să strîngă un milion de semnături din Europa. Noul guvern maghiar condus de Viktor Orban le-a deschis larg uşa cooperării, spre deosebire de vechiul guvern socialist care nu i-a băgat în seamă.
Prima parte a interviului cu liderul
secuilor e despre despre lobby-ul pe plan european şi sprijinul Ungariei în obţinerea autonomiei teritoriale.
AUDIO Izsak Balazs, partea 2: "Nu vrem sârmă ghimpată între Ţinutul Secuiesc şi România"
AUDIO Izsak Balazs, partea 3: "Secuii se consideră mai maghiari decât ungurii"
"Sprijinul Ungariei contează foarte mult"
"adevarul.ro": Domnule Izsak Balazs, Consiliul Naţional Secuiesc a avut o şedinţă în Parlamentul Ungariei (fotogalerie), la 19 noiembrie, o premieră pentru CNS. Despre ce este vorba?
Izsak Balazs (foto dreapta): Am adoptat o serie de decizii privind relaţia Consiliului Naţional Secuiesc cu instituţiile statului maghiar. Pentru noi, Ungaria e patria-mamă, aşa cum e România pentru românii de pretutindeni.
Pentru noi e deosebit de important ca Ungaria să sprijine aspiraţiile noastre şi acest lucru să facă obiectul unor discuţii bilaterale între România şi Ungaria.
Dorim sa obţinem autonomia Ţinutului Secuiesc pe baza unei legi organice pe care o vom înainta pentru a treia oară Parlamentului României.
Acum toate deciziile se iau la Bucureşti. Ceea ce vrem noi şi ceea ce propune statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc este ca o parte din acest decizii să fie transmise la nivel regional.
Noi am considerat important ca opinia publică şi clasa politică din Ungaria să cunoască scopurile noastre. Ne-am bucurat că preşedintele Parlamentului Ungariei a înţeles cererea noastră şi ne-a deschis porţile.
-------------------------------------
DOCUMENTE
Citiţi aici Legea privind autonomia Ţinutului Secuiesc, plus anexa
Citiţi aici punctul de vedere al Consiliului Legislativ
Citiţi aici punctul de vedere al Guvernului
Citiţi aici punctul de vedere al Comisiei pentru Buget
Citiţi aici punctul de vedere al Comisiei pentru Administraţie Publică
--------------------------------------
Actualul guvern maghiar o să vă ajute mai mult decât precedentul?
Absolut. Sunt ferm convins de asta. Fostele guverne socialiste s-au comportat cu noi de parcă nu am fi existat. Pur şi simplu nu ne-au băgat în seamă.
Cum o să vă ajute Ungaria, mai exact?
Sprijinul ţării-mamă contează foarte mult. Mereu rămâne o întrebare ascunsă, declarată sau nu: «Oare ce rol poate sa aibă Ungaria?» Şi atunci trebuie abordat în mod deschis acest subiect, prin cooperare bilaterală sinceră între Ungaria şi România. Trebuie încredere reciprocă.
Autonomia Tirolului de Sud a fost creată pe baza unei cooperări îndelungate între Austria şi Italia, una de încredere reciprocă. S-a ajuns acum la o relaţie bună pe termen lung, în care este garantată buna vecinătate durabilă.
Autonomia nu este altceva decât o garanţie instituţională a protecţiei unei minorităţi.
Minorităţile ar forma al patrulea stat ca mărime din Europa
Ce aşteptaţi de la Tokes Laszlo, vicepreşedinte al Parlamentului European?
Aşteptăm o codificare la nivel European a drepturilor colectivităţilor naţionale în Europa.
Profesorul Christof Pall (cel care a elaborat principiile autonomiei din Tirolul de Sud) a fost prezent la adunarea noastră din Budapesta şi a spus că dacă adunăm la un loc toate colectivităţile naţionale care trăiesc în minoritate, care nu au propria lor ţară, atunci o asemenea ţară ar fi a treia sau a patra în Europa ca mărime.
Deci este şi o problemă europeană faptul că trebuie să existe o reglementare la nivelul Uniunii Europene privind drepturile colective al comunităţilor autohtone.
Sprijinul ăsta e. În acest sens aşteptăm sprijin.
Şeful delegaţiei Ungariei la Consiliul Europei, Marton Braun, a anunţat la 15 septembrie că delegaţia naţională ungară va reprezenta Consiliul Naţional Secuiesc la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cum s-a ajuns aici?
Consiliul Europei a adoptat o serie de hotărâri şi recomandări privind protecţia minorităţilor, iar România şi-a asumat unele dintre ele prin angajamentele făcute la primirea în Consiliu.
Noi vrem ca doleanţele noastre să fie reprezentate în cele patru sesiuni ale APCE. Dar cum nu avem reprezentant în Consiliul Europei, pentru că eu personal pe domnul Gyorgy Frunda (fostul lider al delegaţiei naţionale a României la APCE) nu îl consider că reprezintă interesele noastre, atunci am solicitat acest lucru delegaţiei Ungariei.
Noi am fost în 2008 într-o delegaţie la Strasbourg (sediul Consiliului Europei) şi am avut o întrevedere de 30 de minute cu preşedintele de atunci al APCE, domnul Lluis Maria de Puig, la care a participat şi domnul ambasador al României la Strasbourg, domnul Stelian Stoian şi domnul Frunda în calitate de şef al delegaţiei române.
Cu ocazia acestei vizite ne-am întâlnit şi cu alţi lideri, cum ar fi preşedintele grupului PPE din APCE. Acolo noi am punctat doleanţele noastre, am prezentat situaţia noastră ţinând cont de unele valori fundamentale din Consiliul Europei şi mă refer în primul rând la conceptul de democraţie regională.
În continuarea acestei vizite, a acestei iniţiative, am apelat la delegaţia maghiară şi apelăm în continuare la acei delegaţi care reprezintă în APCE comunităţi naţionale care au o situaţie similară cu a noastră. Mă refer la Catalunia, Scoţia, Irlanda, s.a.m.d.
Şi desigur că vom încerca să contactăm şi delegaţia României, să vedem dacă în cadrul ei există vreun delegat care să aibă empatie faţă de scopurile noastre, să simtă, să înţeleagă situaţia noastră. M-aş multumi cu atât. Şi care sa aibă o privire largă, deschisă, în acest domeniu.
Aţi înfiinţat în 2008 un grup de lucru internaţional pentru studiul populaţiilor minoritare autohtone europene. Care a fost activitatea lui până acum?
Grupul de lucru e menit să ofere un spaţiu de consultare pentru toate grupurile etnice din Europa care au aspiraţii privind autonomia teritorială.
Şi luând în considerare reglementările la nivel European deja existente, să le strângă la un loc, să elaboreze proiecte de reglementare la nivel european şi eventual să iniţieze o iniţiativă cetăţenească la nivel european, o propunere sprijinita de un million de europeni, proiect care să fie introdus pe ordinea de zi a Parlamentului European.
Noi când am pornit, cu această idee am pornit. Am avut intenţia ca un asemenea demers să fie bine pregătit teoretic, logistic, astfel încât să aibă acel sprijin din toată Europa.
Am făcut câteva demersuri în acest sens. Aşteptăm o cooperare din partea parlamentarilor europeni, în primul rând de la domnul Tokes Laszlo şi apoi de la întreaga delegaţie maghiară.
Să revenim la întâlnirea recentă din Parlamentul Ungariei. Ce decizii aţi luat la Budapesta?
Am luat o serie de hotărâri, dintre care cele mai importante se referă la aşteptările noastre faţă de politica guvernului maghiar în ceea ce îi priveşte pe maghiarii de dincolo de graniţe.
O altă hotărâre se referă la aşteptările noastre privind preşedinţia maghiară a Uniunii Europene. Considerăm că protecţia minorităţilor europene trebuie stabilită în reglementări de nivel european. Şi asteptăm ca în această perioadă, de 6 luni, să fie măcar demarat acest procedeu.
Deşi toţi membrii UE fac parte din Consiliul Europei, se spune ca UE nu are reglementări privind protecţia minorităţilor. Dar obligaţiie pe care şi le-a asumat un stat în Consiliul Europei sunt valabile indiferent în ce cadru sunt asumate. Deci aşteptăm ca UE să se pronunţe în această privinţă, dacă obligaţiile asumate de ţările membre sunt obligatorii şi pentru UE.
La ce obligaţii vă referiţi în cazul României?
În primul şi în primul rând la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. Romania şi-a asumat un angajament atunci când a intrat în Consiliu, că va respecta şi Recomandările.
Iar Recomandarea 1201 stipulează, la articolul 11, dreptul minorităţilor care într-o regiune formează majoritatea să aiba autorităţi administrative autonome. Recomandarea 1201 face parte şi din tratatul bilateral de cooperare şi de prietenie dintre România şi Ungaria.
Ne gândim şi la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor, în care părţile semnatare s-au angajat să nu modifice împărţirea administrativă în aşa fel încât să afecteze negative proporţiile etnice ale minorităţilor.
Noi vrem ca reforma administrativă a României, deci regiunile care vor fi în viitor şi care vor prelua locul judeţelor aşa cum este previzibil, să se facă ţinând cont de aceste angajamente internaţionale asumate de România.
Cum caracterizaţi relaţia Consiliului Naţional Secuiesc cu partidul ungar Jobbik, care a făcut multe declaraţii de susţinere la adresa secuilor şi care v-a îndemnat să cereţi în continuare autonomia Ţinutului Secuiesc?
CNS aşteaptă sprijinin din partea tuturor formaţiunilor politice. Dar nu are relaţii mai apropiate sau mai distante cu ele. Încercăm să avem o atitudine echidistantă, pentru că autonomia nu este o problemă ideologică. Ar fi o greşeală dacă CNS s-ar orienta şi ar spune....
Dacă cineva ne sprijină, foarte bine. Dar noi nu ne identificăm cu nicio grupare şi cu niciun partid politic.
Aţi fost în Canada în 2008. De ce?
Am fost la Toronto, la Ottawa, la Montreal. Am participat la diverse întâlniri cu cei de acolo. Eu am fost invitat de Biserica Reformată Maghiară din Toronto şi am vizitat comunităţile maghiare în primul rând.
Canada este o ţară democratică, liberă, unde funcţionează acel regionalism care se încearcă acum să se introducă în UE, bazat pe principiul subsidiarităţii, deci sistemul decizional să fie mai aproape de cetăţeni. În Canada acest lucru funcţionează foarte bine. Asta m-a interesat în primul rând.
Aţi vizitat vreo regiune autonomă?
Nu. Dar mă pregătesc să merg în Tirolul de Sud. Avem un proiect să mergem acolo sub forma unei delegaţii mixte romano-maghiare. Este o idee deocamdată, nu s-au conturat detaliile.
Aţi avut o întâlnire cu o delegaţie a uigurilor, etnici turci care trăiesc în regiunea autonomă chineză Xinjiang. Ce aţi stabilit?
A fost o întâlnire în 2004-2005, pe vremea când preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc era domnul Csapo Jozsef. Eu nu am participat la ea. Dar, în general, noi ne bazăm pe empatia comunităţilor care trăiesc în situaţii similare cu a noastră. În ceea ce priveşte colaborarea actuală cu uigurii, eu sunt preşedintele CNS din februarie 2008 şi de atunci nu m-am întâlnit cu ei.
De ce s-a înfiinţat Consiliul Naţional Secuiesc, când exista UDMR?
CNS a luat fiinţă pentru că din 1996, atunci când UDMR a intrat pentru prima oară în Guvern, niciun politician UDMR nu a mai vorbit despre acea doleanţă de autonomie care figurează în programul lor, autonomia în trei trepte.
Noi am considerat ca e necesară o garanţie legală durabilă a drepturilor comunităţii noastre. Dar dânşii, cei de la UDMR, au crezut ca aceste garanţii pot fi înlocuite prin înţelegeri încheiate în spatele culiselor, aşa-zisele înţelegeri de Coaliţie. Lucru cu care noi nu am fost de acord.
Este inacceptabil ca problemele publice ale maghiarilor să fie soluţionate din patru în patru ani prin înţelegeri semi-secrete sau secrete. Cum adică Guvernul României acordă UDMR-ului nu-ştiu-cate sute de miliarde pentru sprijinul comunităţii maghiare? Suntem şi noi contribuabili, avem dreptul să ştim cui, cu ce scop se dau aceşti bani, pentru că este şi impozitul nostru.
Harta Ţinutului Secuiesc, aşa cum îl revendică secuii
-------------------------------------------------------
Biografie Izsak Balazs
Locul şi data naşterii: Sfântu-Gheorghe 04. iunie 1952.
Părinţii: József, scriitor, istoric şi critic literar, Julianna profesoară
Căsătorit în 1976 cu Bónis Johanna (1950-2006) istoric, muzeograf
Copii: Tamas (1988), Aniko (1990) studenţi
Studii: Bacalaureat în 1971 la Liceul Bolyai Farkas din Târgu-Mureş, Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Energetică (1971-1976)
Loc de muncă: 1977-1992 inginer la întreprinderea Electromureş, Târgu Mureş, din 1992 întreprinzător privat.
Apartenenţă şi funcţii politice: membru UDMR din 1990, diverse funcţii în organizaţia judeţeană Mureş, din 2003, de la înfiinţare vicepreşedintele CNS, din februarie 2008 preşedinte CNS
Articole, studii legate de protecţia minorităţilor, respectiv de situaţia maghiarilor din România, în diverse ziare, reviste din România şi Ungari.
---------------------------------------------------------
AUDIO Izsak Balazs, partea 2: "Nu vrem sârmă ghimpată între Ţinutul Secuiesc şi România"
AUDIO Izsak Balazs, partea 3: "Secuii se consideră mai maghiari decât ungurii"
VIDEO Întâlnirea secuilor din Parlamentul Ungariei: vezi cum au jurat secuii pe coroana Sfantului Stefan, discursul preşedintelui CNS, al fostului primar al Odorheiului Secuiesc, Szasz Jeno, şi multe altele.
Székelyek az Országházban
Uploaded by gzsolt. - News videos from around the world.
Se încarcă comentariile...
