Alina Mungiu-Pippidi: Cîştigă ceva buna guvernare din luptele interne din PSD?
Fiind persoana privată din România care a avut cele mai multe procese contra unor marcanţi membri PSD sau afiliaţi de ai lor externi (de la Miron Cozma în 1993 la Rodica Stănoiu în 2004 mi-au intentat procese de calomnie, întîi în penal, pe urmă, după dezincriminare, în civil) şi singura care a dat în judecată PSD în acelaşi scop (departamentul de comunicare, prin purtătorul de cuvînt, la acea vreme un partid nu putea fi chemat în instanţă)...
...am un vechi fotoliu de lojă pentru observarea reformei din acest partid. Cum firme de relaţii publice care lucrează pentru partide concurente şi care posedă televiziuni ca proprietar organizează zilele astea zeci de talk showuri ca să sape o groapă între Dragnea şi Tudose (dacă nu iei parte, nu e bine, dacă iei, devine şi mai clar şi mai penibil care e agenda), iar agenţii descoperiţi de prin presă (că semnează sindicalişti, consultanţi politici, critici de teatru) sunt numai cu daddy în gură şi misiunea de a prezenta slăbirea lui Dragnea ca mîntuirea neamului, îmi permit să întreb şi eu, în offside, dar clar: cum cîştigăm noi, partidul bunei guvernări ceva din agitaţia asta? Şi ce cîştigăm? Că am pus sute de pesedişti pe liste negre din 2004 în 2015 şi nu mi s-a părut în 2016 că văd mare progres, că nu se poate numi progres că marii baroni ca Hrebenciuc, care totuşi mai făcea cîte ceva, cumpăra linişte de la unguri şi unitate pentru frontul pro-integrare UE, au dispărut, locul lor fiind luat de baroni mai mici, care îşi fac vacanţele în Maldive, nu pe Coasta de Azur? Sau e progresia Mircea Geoană/Victor Ponta/Liviu Dragnea vreo linie de evoluţie care mi-a scăpat mie?
Hai să ne uităm mai sistematic.
Persoana cheie în PSD zilele astea se numeşte Niculae Bădălău, secretarul general, din cauza poziţiei sale strategice. Promovat de Dragnea, sunt şanse să îl lase la greu. Majoritatea românilor, ce să mai spun de pesedişti, aşa ar face. Dar ne-ar ajuta pe noi asta cu ceva, e el vreun apărător al independenţei justiţiei, etc? Vedeţi o biografie făcută de România liberă, aici.
Mihai Goţiu de la USR spune că dl. Bădălău i-ar fi ameninţat cu bătaia, pe el şi pe Nicuşor Dan. Dl Bădălău a crescut în statură din cauza campaniei centrate pe Dragnea şi a ajuns acuma jokerul partidului, el face cărţile.
Favoritul presei anti-PSD este lectorul-conferenţiar ratat de la Academia SRI, premierul Tudose, care are marele avantaj că serviciile şi Klaus Iohannis l-au lăsat să fie premier, deci e pe lista de persoane acceptabile. Premier din vara trecută, dl. Tudose e cel care patronează peste guvernul care trimite mai mult de un milion de oameni în plus la fisc luna asta, cînd deja era coadă, ca să îşi achite contribuţii CAS restante, şi aşa mai departe (vedeţi aici). Sigur, cu cîteva din astea în plus (chiar nu mai trebuie multe), PSD se scufundă definitiv, deci dacă asta e misiunea încep să văd şi eu de ce să-l preferăm. El e cel care guvernează direct şi eficienţa lui se vede, ca şi impactul asupra bunei guvernări. Nu are procente de prezidenţiabil, deci nici şanse să ia partidul. Atunci, de ce îl împingem? Numai şi numai că îl place SRI?
Cu ce suntem cîştigaţi dacă Dragnea e înlocuit de unul din aceştia doi sau cu un alt lider local ajutat de ei să iasă la vot, în genul lui Marian Oprişan? Sau cine credeţi voi, partida #PSD, ciumaroşie, că o să îi ia locul? Care e partida reformistă din PSD pe care o preferaţi? Nu cumva, cum deja se întîmplă, singurul lucru care se dezvoltă e doar indisciplina unor baroni locali, greu de controlat chiar în timpuri bune, care au o agendă legislativă cît se poate de periculoasă pentru buna guvernare, care include toate pericolele de acum, dar cu plus?
Sigur, slăbirea liderului şi facţionalizarea partidului poate fi un cîştig în sine pentru adversarii politici. Mai recrutează iarăşi serviciile pe ăia cu dosar dacă vine vreun impas şi facem un nou UNPR ca să schimbăm majoritatea fără alegeri. Am mai făcut. A fost buna guvernare avansată că am făcut majorităţi în 2005 cu partidul lui Voiculescu (dosarul Băneasa a fost temporar suspendat, că aveam nevoie de voturile lor) şi în 2008 cu cel al lui Oprea? Cum? I-am făcut mari, ca după aceea să muncim, nu glumă, să îi facem mici la loc.
Evident, un cîştig a fost, şi anume al celor care au guvernat cu Oprea sau Voiculescu sau la rigoare PSD (şi PNL, şi PDL). Adică ei au avut funcţii, locuri în consilii de administraţie, proprietăţi restituite şi tot tacîmul. De asta locurile lor pe listele negre s-au umflat de au ajuns la paritate cu PSD şi tocmai de asta a pune semnul egal între PSD şi proasta guvernare e fals. Agenda #bunaguvernare şi agenda #PSD, ciuma rosie nu sunt identice, chit că e in interesul celor care profită direct de pe urma slăbirii PSD sa o promoveze astfel.
#Ciumaroşie nu e agenda României curate, pentru că:
- Justiţia trebuie să fie apărată de toţi oamenii politici, dar nu doar de cei din PSD;
- Justiţia trebuie să fie independentă nu doar faţă de partide, ci şi faţă de servciile secrete. Cînd mii de mandate de ascultare sunt aprobate pe bandă rulantă de judecători nu e tocmai o dovadă de independenţă. Vedeţi aici.
- Statul de drept înseamnă că şi puşcăriaşii au drepturi, nu avem de ce avansa noi ca ideologie revoluţionară ideea că nu au, că deja avem cele mai mari sacţiuni la CEDO pentru cum tratăm nu doar puşcăriaşii, ci şi acuzaţii, împreună cu Rusia şi Turcia conducem detaşat topul condamnărilor pentru proces necuvenit (due process). Vedeţi aici.
Deci nu România curată şi-a schimbat agenda de bună guvernare, ci un grup vast de interesaţi electoral cu sloganul #PSD ciumaroşie vrea să ne captureze pe toţi să le facem treaba lor, anume, de a cîştiga alegerile fără merit (deşi ei sunt remuneraţi pentru asta). Dar, aşa cum i-am explicat lui Adrian Năstase în 2004, agenda bunei guvernări nu e agenda anti-PSD neapărat (de multe ori este, că PSD o cere...) şi cum i-am explicat lui Mihai Politeanu, zis Poli, omul la toate al Monicări Macovei (trasferat de la mine, că murea să facă politică) prin anul 2010, cînd încerca să aranjeze nişte alegeri prin interiorul PDL cu mîna societăţii civile, nu e treaba noastră să ne băgăm în lupta dintre facţiunile unui partid. Partidele şi-au creat oricum societate civilă proprie ca să traseizeze mai cu spor şi nu e nevoie de noi. De noi e nevoie ca să rămînă nişte parteneri critici, dar oneşti, la fiecare guvern ales de popor, al oricui ar fi el. Cu cît o să fim noi mai mulţi, critici nu pentru că vrem scaunele lor, ci vrem să fim guvernaţi bine, şi cu cît o să fim mai nepartizani şi mai focusaţi (pe şcoala, spitalul sau locul nostru de muncă, sigur e ceva corupţie pe la agenţiile de publicitate cu care ar trebui să înceapă ăia din publicitate pînă să ajungă la Dragnea?), cu atît mai puţin important va fi cine guvernează, că vor fi obligaţi să guverneze bine.
Desigur, şi cu asta închei, dacă PSD nu ar fi doar un partid corupt, ca şi celelalte care au fost la guvernare, ci şi un partid dictatorial, ar fi obligaţia noastră, a tuturor, să-l dăm jos cu forţa indiferent că alternativa nu e clară. Dar eu, care am prins un partid care a adus minerii să îmi distrugă redacţia, a vrut să mă bage la închisoare de vreo două ori, a închis pe un tînăr şef la privatizare în 2001 doar pentru vina că a privatizat, de era să moară băiatul ăla (de asta sunt bune drepturile deţinuţilor), l-au umflat pe Mugur Ciuvică cînd difuza calomnii despre Năstase pe Internet (din păcate, cînd ne-am agitat, i-au dat drumul la o soartă mai rea, aceea de vedetă TV..) nu pot să nu remarc ce reţinut şi legalist a devenit PSD zilele astea, cu excepţia unor antreprenori individuali care produc legi contra societăţii civile în Parlament. În afară de cîteva amenzi, nici măcar Fiscul nu vine la televiziuni urmărite la DNA pentru şantaj, deşi dau în ei cu tot armamentul din dotare. Toată lumea pare că are dreptul să înjure PSD şi pe Dragnea fără nici un risc, şi de asta am ajuns aşa mulţi, cînd eram aşa puţini atunci cînd riscul era mare. Şi tot de asta zgîrie auzul foarte tare cînd criticii PSD de azi se compară cu disidenţii dinainte de 1989 (ca Goma, Tudoran, Antonesei, Filipescu), între care nu se numărau, ba chiar cu Soljeniţîn şi Havel. Partidul # PSD ciumaroşie nu prea are #simţul ridicolului, şi de asta preferăm pe al nostru, mai modest, #bunaguvernare.
Vă invităm să comentaţi acest text pe România Curată!
Se încarcă comentariile...
