ADMITERE FACULTATE 2014 S-a dat admiterea la „meseria de Mircea Badea“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tinerii care vor să devină jurnalişti au ieşit încrezători din sălile de examinare   FOTO: Marian Iliescu
Tinerii care vor să devină jurnalişti au ieşit încrezători din sălile de examinare   FOTO: Marian Iliescu

461 de candidaţi au susţinut ieri examenul scris la specializarea Jurnalism, din cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Cei mai mulţi sunt fascinaţi de Mircea Badea, vedeta postului de televiziune Antena 3.

Mii de absolvenţi de liceu au intrat ieri în focurile examenului de admitere la facultăţile care încă mai păstrează sistemul clasic de selecţie a studenţilor.

Aventura tinerilor care visează să devină jurnalişti a început la Facultatea de Drept, unde au susţinut proba scrisă la limba română, creativitate şi expresivitate. 

În afară de cele 30 de subiecte de vocabular, candidaţii au mai avut de redactat două texte în care au putut să-şi demonstreze calităţile de povestitori şi puterea de argumentare: „Convingeţi un coleg să nu plece definitiv din România după terminarea liceului!“ şi „Mai aveţi 15 minute să ajungeţi la un interviu şi nu aveţi bani de taxi. Povestiţi cum reuşiţi să ajungeţi la timp la interviu!“.

„Am crescut cu Mircea Badea“

La capătul celor trei ore de examen, candidaţii au ieşit foarte încrezători. Le-a fost greu să argumenteze o idee în care nu cred  – beneficiile rămânerii în România –, dar au invocat valorile tradiţionale, albastrul de Voroneţ şi lacrimile părinţilor.  

I-am întrebat pe tinerii care ieşeau din sălile de examen ce tip de jurnalism vor să practice şi care este jurnalistul lor preferat. La prima întrebare, toţi, fără excepţie, au răspuns că vor să lucreze în televiziune. La cea de-a doua întrebare, cei mai mulţi au răspuns „Mircea Badea“.

„Am crescut cu el şi e normal să îmi placă de el“, spune Lucian. Alina, o tânără care doreşte să lucreze în televiziune, de undeva din spatele camerelor de filmat, are un argument imbatabil pentru preferinţa ei: „Mircea Badea. E cel mai tare, nu?“. Răspunsul „Mircea Badea“ continuă să vină de la alţi tineri ieşiţi din examen.

Andreea Esca, modelul feminin

Părinţii îşi susţin copiii de pe margine: „O fi el inginer, dar, vorba lui Iorga, tot intelectual e. Se vede că ştie meserie“. Nu-i clinteşte nici argumentul că Mircea Badea declară, de câte ori are ocazia, că nu se consideră jurnalist. Remus, un alt candidat la un loc la Jurnalism, îl are drept model pe Mihai Gâdea. Ana ne spune verde-n faţă: „Aş vrea să fiu ca Andreea Esca. Să fac bani ca ea“.

Mai există o categorie de candidaţi la Jurnalism: cei care nu vor să fie jurnalişti, dar îşi depun dosarul şi aici ca o plasă de protecţie în cazul în care nu intră la alte facultăţi. 

Bianca nu citeşte presa, nu-i place meseria de ziarist, dar dacă nu intră în altă parte o să urmeze Facultatea de Jurnalism. A dat examenul pentru că nu necesită prea multe cunoştinţe: „Trebuie să ştii limba română şi să ai ceva talent la scris. Nu e cine ştie ce“.

Nu dispare presa

Atât candidaţii – în marea lor majoritate adolescenţi –, cât şi părinţii acestora nu se sperie de tot mai invocata moarte a presei tradiţionale. 

„Îşi vor găsi de muncă. Sunt televiziunile, sunt site-urile. Şi acolo tot jurnalişti lucrează. Nu moare presa, mai durează un pic“, ne spune o doamnă care-şi aşteaptă fiica. Speră să o vadă jurnalistă de cultură: „Ei îi place să scrie despre filme“.

Într-un grup de părinţi se înfiripă o discuţie despre pile. Fiecare cunoaşte pe cineva, pe undeva: ba un DTP-ist la o revistă, ba un inginer de sunet la o televiziune. Toţi sunt liniştiţi cu gândul că, „la o adică“, pot să-şi ajute copiii să se angajeze cu un telefon la cineva care cunoaşte pe cineva.

Pragmatismul „electroniştilor“: „Asta cere piaţa muncii“

La Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei s-a dat ieri proba de matematică, iar astăzi urmează proba de fizică. 1.024 de tineri se bat pentru cele 600 de locuri bugetate pe care una dintre cele mai râvnite facultăţi din ultimii ani le-a pus la bătaie. Aici vin, în general, cei foarte buni la ştiinţele exacte şi cu toţii au o gândire cât se poate de pragmatică.

„Am venit aici pentru că suntem buni la matematică şi pentru că asta cere piaţa muncii. Adică e o facultate pe care nu o termini degeaba şi pe urma căreia poţi să îţi găseşti un loc de muncă şi un salariu ca lumea“, ne-a explicat Rareş, un tânăr cu părul lung care scosese o tabacheră plină cu tutun şi rula ţigări pentru el şi prietenii lui, cu toţii abia ieşiţi din examen.

Mult visatele multinaţionale

Proba de matematică a avut cincisprezece subiecte tip grilă şi trei subiecte mai complexe, iar cei mai puţin pregătiţi au recunoscut că acolo unde nu s-au priceput au mizat pe noroc. „Le-am pus la bulan, frate! Pe ghicite“, a strigat, cu sinceritate, un candidat pe care două fete îl tot presau să le spună ce a făcut la punctul şapte. 

Curtea facultăţii era un adevărat furnicar, cu zecile de părinţi copleşiţi de căldură şi de emoţii şi cu sutele de tineri care încercau să pară relaxaţi, înjurând radicalii şi polinoamele care i-au pus în încurcătură.

Edi, un tânăr din Bucureşti, ne-a mărturisit că ai lui ar fi vrut să-l vadă la Medicină, dar el s-a simţit mai pregătit pentru Electronică. 

„Părinţii m-au înţeles până la urmă şi mă susţin, le-am explicat că şi facultatea asta îmi oferă nişte perspective foarte bune. Nişte veri de-ai mei au terminat aici şi şi-au găsit locuri de muncă în multinaţionale, unde se câştigă bine. Asta m-a făcut să vin aici şi nu m-am speriat de examenul de admitere, aş fi putut să mă duc în altă parte unde e doar cu dosar şi intram lejer. Părerea mea e că examenul de admitere ar trebui introdus la toate facultăţile, altfel o să fim o ţară plină de economişti şi de avocaţi care nu au unde să se angajeze pentru că au făcut facultatea doar ca să obţină
o diplomă“. 

Specializările preferate

Mii de tineri dau zilele acestea examenele de admitere la facultăţile care au ales să păstreze acest tip de selecţie, deşi noutatea admiterii din 2014 o constituie eseul motivaţional şi interviul. 

Multe din marile universităţi au menţinut examenele pentru o serie de facultăţi, cu precădere cele din filiera reală, dar şi comunicarea, jurnalismul, limbile străine şi psihologia au păstrat ştacheta ridicată cu teste specifice. Ceea ce a dus şi la o scădere a numărului celor înscrişi, faţă de 2013, cauzată şi de rezultatele la Bac. 

O concurenţă-record anul acesta apare la specializarea Limbi Moderne Aplicate a Facultăţii de Limbi Străine de la Universitatea din Bucureşti (UB), cu 85 de candidaţi pe loc. 

Urmează Planificarea teritorială şi Hidrologia şi Meteorologia, ambele de la Geografie. Limbile Străine, ca facultate, ocupă însă locul trei în topul concurenţei, fruntaşă este Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, cu peste 9 candidaţi pe loc, urmată de cea de Geografie. 

La Academia de Studii Economice, care a renunţat la examen, cea mai mare concurenţă e la Informatică Economică (8,2 pe loc), urmată de Cibernetică Economică şi Administrarea Afacerilor. La Politehnică, tinerii s-au dus mai ales către Inginerie Medicală, 6,5 pe loc, Antreprenoriat şi Management, Inginerie Electrică, dar şi către Automatică şi Telecomunicaţii. 

Managementul este cel mai căutat şi la SNSPA, în timp ce la Medicină cea mai mare concurenţă, de 5,6 pe loc, este la Asistenţă şi Tehnică Dentară şi Kinetoterapie. Oana Crăciun

Condamnaţi la eşec de mentalitatea părinţilor

Un studiu recent arată că părinţii îşi visează copiii „gulere albe“ la birou, în timp ce elevii preferă breasla „gulerelor albastre“. Mai concret, 65% din părinţii români îşi sfătuiesc copiii să aleagă profesii cu studii superioare, îi vor „gulere albe“, în timp ce peste 50% din elevi ar vrea mai degrabă să înveţe o meserie, vor să fie „gulere albastre“, se arată în studiul „Meserii pentru România“.

infografie studiu elevi parinti cariera

Aşa ajung la licee elevi fără înclinaţii teoretice, unii cu medii sub 5, şi se pierd de tot până la Bacalaureat, în timp ce zeci de mii de locuri la Profesională rămân neocupate. Specialiştii pun preconcepţiile faţă de meserii, care încă există în societatea românească, pe amintirile negative vizavi de munca în industrie din perioada comunistă.

„Cred că prejudecăţile se trag din istoria noastră recentă, din ceea ce ne amintim despre condiţiile în care se lucra în timpul comunismului. Părinţii vor, de fapt, să le fie bine copiilor lor, să nu le fie greu în viaţă“, a explicat Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German.

Mitul meseriilor de birou

La rândul său, directoarea Şcolii Profesionale Kronstadt din Braşov, Ramona Ţiţeiu, admite că există în mentalitatea colectivă mitul potrivit căruia o profesie care cere facultate este mai bine plătită. Studiul mai sus menţionat chiar arată că românii consideră profesiile de medic, avocat şi profesor ca fiind cele mai respectate în societate, deşi în realitatea salariul de pornire pentru medici şi profesori este sub 1.000 de lei pe lună.

O spun şi directorii liceelor de top din ţară. „Mentalitatea majorităţii e: Cum să ajungă la profesională, de ce, e prost?“. Ideea asta a fost indusă încă din vremea lui Ceauşescu şi plătim foarte multe pentru că după 90 nu am fost în stare să ne rupem de acele mentalităţi. De acolo încă ni se trage ideea că tinerii trebuie să facă muncă de birou, dar nu ne punem întrebarea şi nu ne gândim dacă elevul poate sau dacă vrea. Şi mai e o idee falsă tot de atunci, indusă tuturor: oricine poate face orice. Fals! Hai să nu ne îmbătăm cu apă rece, lucrurile s-au mai schimbat de acum 300 de ani, sunt alte generaţii“, este de părere profesorul Adrian Troie, director-adjunct la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, primul liceu pe ţară.

70% din tineri vor slujbe bănoase

Dacă părinţii vor ca ai lor copii să urmeze o facultate, în schimb, tinerii vor să îşi câştige traiul cât mai repede în viaţă, câştigul financiar fiind prezentat ca scop de 70% din elevii din studiu.

Astfel, 53% din tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani ar prefera să ştie o meserie, pentru că le permite să se „descurce oriunde şi în orice condiţii“. Iar unu din trei tineri între 18 şi 24 de ani crede că o meserie se învaţă cel mai bine chiar la şcolile de meserii.

„Trendul unei opinii publice pozitive faţă de şcoala profesională este în creştere, cred că se datorează şi şcolii profesionale în sistem dual pe care o implementăm. Dintre elevii de la Kronstadt, aproape toţi îşi găsesc un loc de muncă după ce termină şcoala profesională. Copiii de la profesională sunt mândri de ceea ce au realizat, au căpătat încredere în sine, am văzut o schimbare mare la ei, însă mai avem de luptat cu preconcepţiile societăţii“,
a spus Werner Braun.

Facultăţi nepotrivite, marea problemă

Şi părinţii au dreptate, pentru că piaţa poate absorbi şi are nevoie de specialişti cu studii superioare, dar şi calificările de care vorbesc elevii sunt la fel de necesare, susţin însă specialiştii din resurse umane. „Întotdeauna au existat divergenţe de opinii şi perspective între generaţii şi întotdeauna părinţii şi-au dorit tot ce e mai bun pentru copiii lor. Nu e nimeni de blamat aici“, opinează Cristian Panţir, Marketing Manager la compania de recrutare Adecco România.

Acesta a adăugat că trendul aprecierii „gulerelor albe“ este unul pozitiv, mai ales că România este deficitară la nivel european la capitolul populaţiei cu studii superioare, iar piaţa îi va putea absorbi pe absolvenţi atâta vreme cât sunt bine pregătiţi.

Profesionala nu a ajuns destul de populară

Din cei aproximativ 26.000 de copii înscrişi la şcoala profesională, doar 15.400 au ales să rămână în învăţământul profesional de stat, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Practic, mii de tineri şi-au
retras dosarele de la profesională fiindcă au obţinut o medie de admitere suficient de mare pentru a intra la un liceu teoretic.

image

Oficialii Ministerului Educaţiei se aşteptau însă la un val consistent de doritori, în primul an în care s-a reluat şcoala profesională direct din clasa a IX-a, punând la bătaie aproape 50.000 de locuri.

Cazuri de elevi care au renunţat au apărut inclusiv la renumita Şcoală Profesională Kronstadt din Braşov, a explicat pentru „Adevărul“ directoarea Ramona Ţiţeiu. 

Totuşi, Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German, spune că tinerii care s-au înscris la Kronstadt au făcut-o fiindcă au vrut ei, nu fiindcă au fost împinşi de la spate de părinţi, deci există speranţă ca peste câţiva ani să avem mai mulţi meseriaşi în România.

Calificări remunerate cu 1.000 de euro

Meseriaşii şi muncitorii calificaţi sunt foarte căutaţi pe piaţa muncii şi pot avea salarii peste mediul pe economie încă de la angajare, o spun şi specialiştii în recrutare.

„Desfiinţarea şcolilor profesionale şi transpunerea învăţământului superior în rândul maselor au creat o nevoie de meseriaşi şi muncitori calificaţi pe piaţă. De exemplu, un sculer matriţer (persoana care reglează şi ajustează matriţele în care se injectează mase plastice) poate câştiga un salariu net între 3.500 şi 4.500 lei“, explică Cristian Panţir, Marketing Manager la compania de recrutare Adecco România.

Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Ştefan Vlaston arată că nu avem multe trasee educaţioanale în România, în afară de traseul liceal şi şcoala profesională, oricum „ţinută sub preş şi în umbră“.

„Asta face ca în ultimii patru ani, 300.000 de elevi au parcurs liceul degeaba, ori n-au luat Bac-ul, ori
n-au învăţat meserie cei de la tehnologic, adică avem o ţară fără meseriaşi. Soluţii au fost oferite în ultimii ani, dar a existat obsesia asta ca la facultate să ajungă cât mai mulţi prin Bac fraudat, să cotizeze, să îmbogăţească fabricile de diplome. Iată că acum plătim cu toţii, toată populaţia, factura acestei politici proaste“, susţine Vlaston. 


Pe aceeaşi temă:

ADMITERE FACULTATE 2014 Facultatea de jurnalism a atras concurenţă maximă la Universitatea din Bucureşti

ADMITERE FACULTATE 2014 Universităţile care au cea mai mare concurenţă. Examenele încep luni

ADMITERE FACULTATE 2014 Bătălie la ghici pe facultăţile fără examen

Mihnea Costoiu a anunţat în şedinţa de Guvern că patru universităţi au intrat în lichidare

ADMITERE FACULTATE 2014 Topul specializărilor cu cele mai multe locuri. Medicina şi Dreptul, pe primele locuri

ADMITERE FACULTATE 2014 33 de universităţi au cel puţin o specializare sau un program care intră în lichidare

ADMITERE FACULTATE 2014 Peste 1.000 de locuri la taxă şi buget la SNSPA

ADMITERE FACULTATE 2014 ASE înlocuieşte examenul cu eseul motivaţional şi media de la Bac

ADMITERE FACULTATE 2014 La Universitatea din Bucureşti se intră pe baza de eseu motivaţional, examen scris şi media de la BAC

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite