Adevărata miză a revoltei de la Finanţe
0
Protestatarii au câştigat, ieri, jumătate de bătălie. Stimulente vor primi doar cei care „au performat“, dar urmează restructurări. Angajaţii din Finanţe au fost feriţi, până ieri, de disponibilizări. Revolta lor a oferit guvernanţilor pretextul perfect pentru a tăia din schema de personal.
Cele peste treizeci de ore de protest al salariaţilor din Ministerul Finanţelor şi din instituţiile subordonate s-au spart, ieri după-amiază, după ce sindicaliştii şi ministrul Gheorghe Ialomiţianu au ajuns la un anumit acord. Funcţionarii îşi vor primi stimulentele, dar numai cei care au performat. În plus, va fi declanşat procesul de restructurare a aparatului administrativ.
Citeşte şi:
Fluturaşul de salariu care i-a scos pe holuri pe angajaţii de la Finanţe: 430 de lei pe lună
Protestul de la Ministerul Finanţelor s-a încheiat/ Şeful ANAF: Va trebui să trecem la restructurări
FOTOREPORTAJ Ministrul de Finanţe asediat de proprii angajaţi
La conferinţa de presă care a urmat ultimei runde de negocieri, ministrul Ialomiţianu a fost zgârcit în dialogul cu jurnaliştii, anunţând că „primeşte" doar două întrebări. Oficialul a ţinut să precizeze, însă, că este preocupat de modul de salarizare al subordonaţilor săi încă din momentul în care a ajuns la minister. Cât despre cererile protestatarilor, el a spus că aşteaptă votul final de marţi, din Parlament, pe actul normativ ce ar urma să „reaşeze salariile pe principii echitabile".
Comisie de analiză
Ialomiţianu a anunţat că s-a format o comisie care va analiza propunerile de acordare a stimulentelor. „Au fost multe semnale, inclusiv pe vremea lui Vlădescu, că aceste stimulente nu au fost acordate corect", a ţinut să precizeze ministrul.
Tot el a completat cu o nouă măsură convenită în timpul negocierilor, respectiv asigurarea protecţiei juridice pentru funcţionarii din activitatea de control, Vamă, Gardă Financiară, „fiindcă acest sistem de protecţie nu există". Una peste alta, ministrul a anunţat că stimulentele pe august şi septembrie vor fi deblocate, după ce noua comisie îşi va da acordul pe modul de acordare.
Nuanţe esenţiale
Precizările importante cu privire la modul în care vor fi acordate stimulentele restante au venit de la preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar. „Nu renunţăm la acordarea corectă a stimulentelor, pentru că ea se face conform Codului de Procedură Fiscală. Dar se va face pe criterii de performanţă, pentru angajaţii implicaţi în procesul de colectare", a spus Blejnar.
Articolul 227 din legea amintită de şeful Fiscului stipulează modul de acordare a acestor stimulente. Acesta precizează că Ministerul Finanţelor şi unităţile administrativ-teritoriale constituie, lunar, fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu al ministerului şi al ANAF, şi din unităţile subordonate, respectiv compartimentelor de specialitate cu atribuţii în administrarea creanţelor fiscale locale.
Rezultate peste aşteptări
Acest lucru se face prin reţinerea unei cote de 15% din diferite sume, precum cele provenite din executare silită, insolvenţă, sau încasări suplimentare de taxe şi impozite. Or, dacă e să ne luăm după declaraţiile din urmă cu numai o săptămână a şefului Fiscului, angajaţii au fost mai mult decât harnici.
ANAF anunţa la 5 octombrie, printr-un comunicat de presă, că încasările bugetare din septembrie au fost cu aproape 13% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 2,2% peste programul bugetar stabilit de minister. „Veniturile încasate în septembrie 2010 sunt superioare celor încasate în septembrie 2009, atât ca urmare a creşterii cotei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a intensificării acţiunilor de inspecţie şi control ale ANAF şi ale instituţiilor subordonate, pe tot parcursul anului", transmitea Blejnar.
Dacă s-a încasat atât de bine, de ce nu s-au dat stimulentele prevăzute chiar de Codul de Procedură Fiscală? Ieri, preşedintele ANAF a pus degetul pe rană. „Va trebui să ne repoziţionăm în relaţia cu contribuabilii. Va trebui să trecem la procesul de restructurare a instituţiilor", a precizat Blejnar. Astfel, din cele peste 424 de Administraţii Financiare din ţară, o parte vor fi închise.
Garda Financiară va avea atribuţii sporite pe partea de control şi de executare silită. „Vom comasa aceste structuri de control într-una singură, să nu se mai facă verificări separate. Parte a Gărzii Financiare, respectiv lucrul sub îndrumarea procurorului, va trebui administrată de cei de la Ministerul Administraţiei şi Internelor", a informat şeful ANAF.
Discrepanţe uriaşe
Autorităţile au recunoscut ieri, în frunte cu ministrul, că modul de acordare a stimulentelor în rândul angajaţilor din Finanţe erau şi sunt discreţionare. Protestatarii şi-au argumentat revolta cu fluturaşii de salariu, pe care erau scrise cifre cu care nu erau obişnuiţi înainte de momentul tăierii sporurilor.
Unii angajaţi au recunoscut, însă, că există „colegi" care nu fac nimic şi care, cu toate acestea, primeau stimulente. Angajaţii Ministerului de Finanţe şi ai instituţiilor din subordine depăşesc 30.000. Acordarea tuturor stimulentelor, pe luna august, septembrie şi octombrie, ar presupune un efort bugetar de aproximativ 35 de milioane de euro. Singura promisiune smulsă din gura şefului ANAF a fost aceea că „în cursul săptămânii viitoare vor fi plătite drepturile pentru luna august".
Nemulţumiri mocnite
Protestul angajaţilor din Finanţe a fost unul mocnit, chiar dacă, ulterior, la el s-a raliat cea mai mare parte a salariaţilor din ţară, inclusiv cei de la Ministerul Muncii şi instituţiile subordonate. Săptămâna trecută, imediat după anunţarea rezultatelor „peste aşteptări" în privinţa colectării, spiritele s-au încins fiindcă oamenii nu-şi primiseră sporurile (parte din salariu). Sindicaliştii din Finanţe i-au cerut ministrului Ialomiţianu explicaţii, însă răspunsul acestuia i-a dezamăgit. „După întâlnirea cu sindicaliştii noştri de săptămâna trecută, ministrul ne-a sfidat pur şi simplu. Ca şi cum nu am merita aceste sporuri. Din acel moment s-a aprins scânteia", ne-a declarat o angajată din Finanţe. Finanţiştii au protestat cu schimbul, pentru ca forma lor de revoltă să nu devină ilegală. Ieri, oficialii de la Finanţe i-au anunţat că angajaţii sunt în ilegalitate şi că iau în calcul suspendarea grevei în instanţă.
"Nu renunţăm la acordarea corectă a stimulentelor, pentru că ea se face conform Codului de Procedură Fiscală. Dar se va face pe criterii de performanţă."
Sorin Blejnar preşedintele ANAF
"Trebuie să reaşezăm salarizarea pe principii echitabile. Au fost multe semnale, inclusiv pe vremea lui Sebastian Vlădescu, că aceste stimulente nu au fost acordate corect. "
Gheorghe Ialomiţianu ministrul de Finanţe
Aleşii modifică ordonanţa privind stimulentele
Claudia Boghicevici a susţinut includerea stimulentelor în salariu
Stimulentele vor fi incluse în salariul de bază, potrivit unui amendament adoptat de Camerea Deputaţilor la Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2010 care reglementează salarizarea bugetarilor. Propunerea a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei de muncă, deputatul PDL Claudia Boghicevici, şi a fost aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, urmând ca votul final asupra întregului act normativ să fie dat marţea viitoare.
Amendamentul stabilieşte că pentru personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor finanţate integral de la bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale, care beneficiază de drepturi băneşti acordate din fonduri speciale, salariile de bază vor include valoarea medie a acestor drepturi acordate în cursul anului 2009, pentru fiecare funcţie publică, pe categorii, clase şi grade profesionale.
Boghicevici susţine că, spre deosebire de alte ministere unde sporurile au fost introduse în salariul de bază, la nivelul Ministerului Finanţelor şi al unităţilor din subordine politica salarială s-a bazat în special pe acordarea de stimulente, iar acest sistem s-a transformat treptat dintr-un mijloc de încurajare şi fidelizare a angajaţilor într-o practică de compensare a salariilor mai mici. Includerea acestor sume în salariile de bază nu influenţează deficitul, întrucât banii provin din surse suplimentare la bugetul de stat, se arată în Raportul comisiei. Potrivit documentului, amendamentul nu face altceva decât să reducă inechităţile dintre salariaţii altor ministere şi cei din Finanţe. După votul final de marţea viitoare, legea va pleca la promulgare.
Cum s-au prăbuşit veniturile lunare ale finanţiştilor
Când zic „salarii decente“, finanţiştii cer, de fapt, stimulente
Stimulentele care au provocat revolta din Ministerul Finanţelor au constituit mereu partea cea mai mare a veniturilor angajaţilor din instituţie. Acesta este şi motivul pentru care salariile lor de încadrare au rămas în urmă faţă de ale celorlalţi bugetari, fiindcă, aşa cum spune şi Marius Petcu, liderul CNSLR-Frăţia, finanţiştii erau interesaţi doar de cât încasau în mână: „A fost un compromis între funcţionari şi Ministerul Finanţelor. Pe oameni nu-i interesa decât suma netă pe care o primeau lunar".
Potrivit Codului de procedură fiscală, stimulentele se aprobau de către ordonatorul de credite, la propunerea conducătorului instituţiei, iar valoarea lor mergea de obicei la maximul stabilit prin ordinul ministrului Finanţelor. Până anul trecut, acest maxim era de trei salarii de încadrare. Când au venit criza şi Sebastian Vlădescu, acesta a redus cuantumul stimulentelor la un salariu şi jumătate. De atunci au mai urmat două măsuri de austeritate: salariile s-au redus cu 25% şi, de o lună, au dispărut şi stimulentele.
De la 9.000 la 1.700 de lei
Prin doar trei paşi în decursul unui an, veniturile unui inspector de Fisc, din acela care într-adevăr aduce la buget banii evazioniştilor, s-au prăbuşit de la 9.000 de lei la 1.695 de lei. Această persoană are un salariu net de bază de 2.260 de lei. Anul trecut, el obţinea, pe lângă aceşti bani, încă 6.780 de lei, cât însemna maximum de stimulente. În total, în 2009 el ajungea să ia 9.040 de lei. Spre sfârşitul anului, Vlădescu a modificat ordinul de ministru şi a tăiat la jumătate stimulentele maxime, astfel încât acelaşi inspector a ajuns la un venit lunar de cel mult 5.650 de lei. Pasul doi: după ordonanţa prin care se reduceau veniturile cu 25%, suma netă a finanţistului în cauză a coborât la cel mult 4.238 de lei. Ultima lovitură a venit în septembrie, când s-au încasat drepturile băneşti din august: stimulentele s-au tăiat de tot, iar salariul de încadrare a fost ciopârţit cu 25%, ceea ce a făcut ca el să ajungă la numai 1.695 de lei.
Şofer cu 3.600 de lei
Anomalia era că de aceste stimulente beneficiau nu doar cei care combăteau evaziunea, ci toţi angajaţii din instituţiile Ministerului Finanţelor. Un şofer, de exemplu, cu un salariu net de 906 lei, lua anul trecut 3.624 de lei lunar. De două luni, veniturile lui au scăzut la 680 de lei net. Femeia de serviciu primea şi ea suplimentul destinat celor ce luptau „corp la corp" cu evazioniştii: avea salariu de încadrare de 605 lei, primea 2.420 de lei în 2009, iar acum încasează minimum pe economie, 475 de lei.
Ce vrea FMI
În discuţiile cu reprezentanţii FMI s-a pus şi problema stimulentelor, în contextul combaterii evaziunii fiscale. Americanii au fost de acord cu păstrarea „stimulentelor adecvate", adică date celor care le merită şi în funcţie de rezultate. În discuţiile de ieri, sindicaliştii şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, au stabilit că stimulentele vor continua să existe, însă se vor acorda numai în cazuri excepţionale, de mare corupţie, la fel ca în toate statele civilizate. Şi nu vor mai fi lunare, ci date o dată pe an sau pe semestru.
"A fost un compromis între funcţionari şi Ministerul de Finanţelor. Pe oameni nu-i interesa decât suma netă pe care o primeau lunar."
Marius Petcu lider CNSLR-Frăţia
Se încarcă comentariile...
