VIDEO Ţiganii care au tocat banii pentru romi

Mihai Militaru nu mai lucrează ca expert, ci ca gunoier la firma primarului din Comana. Pentru un ban în plus, cântă la acordeon

Uniunea Europeană a oferit României fonduri de 260 de milioane de euro pentru integrarea socială a ţiganilor. Statisticile şi documentele justificative arată bine, dar nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă cu adevărat în comunităţile de romi

Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) este una dintre instituţiile de stat care foloseşte bani europeni, nerambursabili, pentru integrarea socială a romilor, în colaborare directă cu Partida Romilor Pro Europa. A accesat, din 2007 până anul acesta, peste 22 de milioane de euro prin şase proiecte: formare de experţi care să ajute primăriile să colaboreze cu comunităţile de romi, instruirea lor  în diverse meserii, alfabetizarea adulţilor sau educaţia copiilor.  Pe hârtii, există mediatori sanitari romi, mediatori şcolari romi şi experţi locali romi. În realitate, aceste realizări au ţinut doar cât timp au venit bani de la UE. Când finanţarea a fost transferată la nivel local, proiectele au fost îngropate.

Angajaţi tot pe criterii politice

În 2009, Agenţia Naţională pentru Romi a primit cinci milioane de euro pentru a construi o reţea de 210 experţi romi, ataşaţi pe lângă tot atâtea primării. Scopul lor era de a înlesni comunicarea între comunităţile de ţigani şi primării. Uniunea Europeană urma să finanţeze proiectul pentru doi ani, după care sarcina plătirii experţilor trecea la autorităţile locale. Echipa de management a proiectului s-a schimbat, cum s-a schimbat şi la celelalte proiecte.

Din cei 210 ţigani, majoritatea au fost selectaţi pe criteriul apartenenţei la Partida Romilor. Ei au fost atraşi de posibilitatea unui viitor loc de muncă stabil în primării şi de indemnizaţia de 1.670 de lei pe care au primit-o în timpul proiectului. Acum mai lucrează doar 86, majoritatea fiind încadraţi pe funcţii de consilieri sau asistenţi sociali, nicidecum ca experţi. Foşti bişniţari, mecanici, lăutari, afacerişti cu ciuperci sau dealer de fier vechi, toţi au crezut că au găsit o portiţă pentru stabilitate profesională. La sfârşitul proiectului, primăriile trebuiau să îi angajeze. În realitate însă, primarii s-au folosit de experţi în diverse chipuri în timpul proiectului, iar terminarea acestuia s-a descotorosit de ei.

Problema cea mare este că cei rămaşi experţi nu prea cunosc comunitatea şi problemele acesteia. Întocmesc dosare sociale, lipesc afişe, capsează documente justificative, dar nu ştiu nici măcar  de câţi ţigani trebuie să aibă grijă.

La Vidra, în judeţul Vrancea, primăria o are înregistrată pe Fănica Căldăraru, drept singurul expert rom care a trecut pragul instituţiei. Tot conform actelor de la primărie, aceasta a părăsit proiectul după şase luni. În schimb, la Agenţia Naţională pentru Romi, figurează în evidenţe ca expert la Vidra o anume Gheorghiţa Căldăraru. 

Stanciu Marian din comuna Teiu, judeţul Argeş, lucrează acum în construcţii la Constanţa, cu toate că în timpul proiectului nu a ieşit din cuvântul primarului. A stat de pază noaptea, a desfundat veceuri, a ridicat un cadavru de la morgă sau a tuns iarba din faţa primăriei. Nu putea face altfel, pentru că primarul trebuia să-i semneze raportul lunar de activitate, în urma căruia îşi încasa salariul.  În două localităţi diferite din Arad, au fost incluşi în proiect doi fraţi, copii de avocat. Primăriile spun că fraţii Petru veneau în comune doar să-şi ridice indemnizaţiile. Asta până şi-au făcut carduri bancare. Iar la Braşov, primarul George Scripcaru i-a spus Florentinei Coman, la terminarea proiectului, când trebuia să o angajeze, că nu vrea ţigani în primărie.

Expertul-lăutar care mătură străzile

După cei doi ani de proiect în care salariul i-a fost plătit de la Bruxelles, Mihai Militaru din Comana, judeţul Giurgiu,  lucrează acum tot la primărie, dar la serviciul de salubrizare, serviciu oferit chiar de firma primarului. Postul de expert a dispărut din schemă, deşi fusese aprobat în şedinţa de consiliu local. Acum lucrează mai mult noaptea, pentru un salariu de 570 de lei, şi mătură străzile din Comana şi din localităţi apropiate. Îşi aduce aminte cu nostalgie că a participat la tot felul de seminarii şi cursuri de instruire la Hotelul Internaţional Sinaia şi a gustat pentru prima dată luxul unui hotel. Colegii se gândeau că au copii acasă care nu aveau ce mânca.

Timp de doi ani a fost expert rom pentru cele aproape 500 de suflete rome din Comana. „Nu am făcut mare lucru pentru ei... Poată să vă zic aşa, dacă a murit cineva din comunitate, am fost la domn’ primar, să îi ajute cu o sumă acolo, cât de mică, pentru înmormântare. Nu puteam, chiar dacă voiam. Am fost obligat să fac chestia asta. La un moment dat, între patru ochi, domn’ primar mi-a zis: dacă vrei să rămâi în continuare în primărie fă ce zic io, că raportul lunar care îl faci, trebuie să-l semnez eu“, spune Militaru. Are cearcăne, oftează mult şi spune că atunci când e liber cântă la acordeon şi mai face un ban în plus.

VIDEO MIHAI MILITARU

Cum s-au tocat banii pentru experţi

Agenţia Naţională pentru Romi  nu oferă date exacte despre identitatea romilor din proiect şi despre câţi dintre ei mai sunt angajaţi. Banii au fost cheltuţi şi proiectul s-a încheiat.

„Cred în continuare în acest proiect, este fiabil, am siguranţa că aceşti experţi vor fi angajaţi!“, declară Ilie Dincă, preşedintele ANR. Au trecut unsprezece luni de la terminarea proiectului şi doar o treime dintre ei mai lucrează ca experţi. Cele cinci milioane de euro s-au cheltuit pe servicii hoteliere, echipamente IT, cursuri de specialitate şi manuale. Spre exemplu, pentru cei 210 experţi,
s-au tipărit 2.000 de exemplare din manualul expertului local rom, cheltuindu-se pentru asta 17.000 de euro. Peste jumătate de milion de euro s-a cheltuit pe cazări şi servicii de catering, iar 137.000 de euro pe 214 calculatoare. Restul de bani s-au folosit pentru servicii de transport, indemnizaţile experţilor şi remunerarea echipei de management. Salariile acestei echipe nu sunt făcute publice.

Firma Dal Travel a încasat, în perioada 2009-2010, aproape 200.000 de euro pentru cazarea experţilor. În aceeaşi perioadă, directorul acestei firme, Daniela Nedelcu, a deţinut funcţii la Ministerul Muncii, chiar în cadrul direcţiilor care coordonează implementarea fondurile europene.

Considerat eşec de către cei 210 participanţi, proiectul este un real succes în afara graniţelor României. În noiembrie 2011, înainte să se încheie, proiectul „Reţeaua naţională a experţilor locali romi“ a fost premiat la Gala Premiilor Europene din Olanda. Pe nimeni nu a interesat însă ce  mai fac experţii.

Liderii încă mai cred în proiecte

Partida Romilor este condusă de Nicolae Păun, reprezentantul romilor în Parlament, şi de Ilie Dincă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi. Pentru proiecte, cele două organisme colaborează în mod frecvent. Nicolae Păun a fost de năgăsit: peste douăzeci de apeluri, la care a răspuns asistentul său, nu au fost suficiente pentru o declaraţie despre fondurile europene pentru romi pe care le-a cheltuit partida alături de agenţie.

Nicolae Păun reprezintă comunitatea romilor în Parlamentul României din anul 2000. În 12 ani de mandat, ca deputat, a reuşit două lucruri pentru comunitatea romilor: 8 septembrie a devenit ziua naţională a romilor, iar 20
februarie – ziua comemorării victimelor Holocaustului. Restul propunerilor legislative au fost fie respinse, fie retrase. Ilie Dincă, subsecretar de stat la Agenţia pentru Romi, vede toate proiectele instituţiei pe care o conduce ca fiind fiabile, în pofida evidenţelor din teren. ;

Alfabetizare de tip „literă cu literă“

Numărul romilor şi nivelul lor de educaţie este o enigmă naţională şi europeană. Uniunea Europeană a trimis fonduri către noi, în mod constant, pentru prevenirea abandonului şcolar şi pentru reducerea numărului de analfabeţi din comunităţile dezavantajate.

În acest sens, Ministerul Educaţiei a alocat unor diverse ONG-uri şi instituţii de stat peste 20 de milioane de euro, dar nimeni nu a verificat dacă banii aceştia chiar au ridicat cumva nivelul intelectual al ţiganilor.

Abia silabiseşte, dar e şofer

„A Doua Şansă la Educaţie“ este unul dintre proiectele menite să pună pixul în mâna romilor care au pierdut primul tren către şcoală. La 60 de km de Bucureşti, în oraşul Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, proiectul celei de-a doua şanse la educaţie a instruit cam 50 de romi, trecuţi de 18 ani.

Mulţi dintre ei au abandonat după câteva zile şcoala, iar alţii s-au înscris în program doar pentru a primi adeverinţa că au absolvit-o, document care le croia
calea pentru scopul final: să obţină permis de conducere. Aici, ca în toate localităţile din ţară, ţiganii au casele la marginea oraşului, străzile lor sunt pietruite tot din fonduri europene, iar şcoala e la vreo trei kilometri de mers pe jos. Timpul a uitat parcă să treacă aici, dar între copii gălăgioşi, femei cu fuste colorate şi o muzică nu tocmai fină se remarcă Adrian Mihai (foto).

Are 26 de ani şi a obţinut în urmă cu un an o adeverinţă de şase clase la şcoala din Căzăneşti, în cadrul proiectului european ce oferea a doua şansă la educaţie. Toată strada ştie asta, iar pentru el e o mândrie. Şi-a dorit mult de tot permis de conducere, ca majoritatea bărbaţilor de aici, şi şcoala i-a oferit şansa de a deveni şofer. Însă pus în faţa unui text scris, se vede imediat cât de mult s-a prins de el desluşirea slovelor. Adrian citeşte greu cuvintele, literă cu literă, până se transformă într-o înşiruire de sunete al căror sens doar el îl pricepe. De scris, scrie la fel de greu, ilizibil, combinând literele de tipar cu literele de mână.  Are totuşi şase clase şi e şofer.

VIDEO ADRIAN MIHAI

Mihai Gică Toma, din aceeaşi localitate, a mers la şcoală doar câteva zile, determinat tot de ideea de a deveni şofer. Vorbeşte greu româneşte, nu ştie să scrie şi să citească şi spune că a renunţat să meargă la şcoală pentru că nu avea bani.

VIDEO MIHAI GICĂ TOMA

Ţiganii din Căzăneşti incluşi în acest program au studiat, chipurile, la foc automat. Doi ani de lecţii au fost comasaţi într-unul singur, mulţi au abandonat cursurile din diverse motive, iar la Căzăneşti programul celei de-a doua şanse la educaţie s-a încheiat înainte de vreme pentru că nu au fost suficienţi doritori. ;

Investigaţie realizată în cadrul programului „Supporting Investigative Journalism“, derulat de Freedom House Romania cu sprijinul British-American Tobacco.