În ce condiţii nu este posibilă desecretizarea protocoalelor dintre DNA şi SRI

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Protocoale secrete încheiate între Ministerul Public, prin DNA şi DIICOT şi SRI vor fi făcute, în curând, publice. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut, luni, oficial, procurorului general Augustin Lazăr începerea procedurii legale de desecretizare.  Specialiştii atrag atenţia că decretizarea nu este posibilă dacă la mijloc sunt interese de securitate.

Semnalul a venit de la Palatul Victoria, săptămâna trecută, când premierul Viorica Dăncilă a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că a solicitat desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, „având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcţionarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată de Administraţia Prezidenţială“.

Şi liderul PSD, Liviu Dragnea, a cerut desecretizarea. El a declarat că susţine „fără rezerve“ apelul premierul Viorica Dăncilă, afirmând că „nicio interpretare a unor decizii CSAT nu poate ţine loc de lege sau de Constituţie“. Dragnea susţine că tot mai multe voci spun că aceste protocoale au fost făcute fără o bază legală.

SRI, de acord cu desecretizarea

La doar câteva ore de la momentul în care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor, prin vocea preşedintelui Comisiei SRI din Parlament, Claudiu Manda, directorul SRI, Eduard Hellvig, a anunţat că şi el doreşte acest lucru. „M-a anunţat de această dorinţă a domniei sale, ca urmare a lucrurilor apărute în spaţiul public. Niciodată nu a spus că trebuie neapărat să rămână într-o zonă secretă, mai ales că vorbim de un protocol denunţat la iniţiativa SRI”, a spus Manda.

Fenechiu: Nu cred că aceste protocoale ţin de secretul de stat

Specialiştii în drept susţin că protocoalele pot fi desecretizate, în interesul public, atâta vreme cât această măsură nu contravine  unor interese de securitate.

„Poate fi invocat interesul public în această chestiune. Dar în momentul în care interesul public intră în coliziune cu interese strategice, interese de securitate ale României, interesul public nu poate prevala. Interesul public vizează lucruri importante, cum ar fi încrederea în justiţie - care este foarte importantă, transparenţa - care trebuie să caracterizeze activitatea unor instituţii publice etc. Nu poate să înfrângă interesul public raţiunile de stat. În momentul în care protocoalele vizează o zonă care nu include interesul de stat, interesul public poate să prevaleze fără nicio discuţie“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Daniel Fenechiu.

Potrivit acestuia, protocoalele dintre DNA, DIICOT şi SRI nu ar trebui să vizeze interese de stat. „Nu cred că aceste protocoale ţin de secretul de stat. Acum, mai depinde ce scrie şi în Strategia naţională de securitate. Dar eu cred că desecretizarea acestor protocoale nu poate decât să facă bine societăţii. Dacă din aceste documente rezultă că scopul lor a fost înfăptuirea actului de justiţie, stoparea criminalităţii economice, a corupţiei, meciul se va închide. Dar dacă ele conţin lucruri necurate, atunci cu siguranţă vor fi consecinţe“, a mai spus specialistul.

Justificarea Guvernului

Conform Guvernului, solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora „se interzice clasificarea că secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informatiile de inters public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturiale vreunei persoane sau lezării altor interse legitime“. 

Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se realizează de către împuterniciţii şi funcţionarii superiori abilităţi prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează şi controlul masurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

În situaţia protocoalelor de colaborare între SRI şi alte instituţii ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informaţii sunt conducătorii instituţiilor semnatare, care, în speţă, au şi calitatea de autoritate desemnată de securitate.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite