FOTO VIDEO Zece secrete ale Casei Poporului. Ce se ascunde sub cea mai mare clădire din Europa şi de ce nu a fost terminată nici până astăzi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa Poporului a strânit de-a lungul timpului o mulţime de controverse
Casa Poporului a strânit de-a lungul timpului o mulţime de controverse

Casa Poporului, fascinanta construcţie mamut din inima Bucureştiului, a stârnit de-a lungul timpului o mulţime de controverse. „Adevărul“ vă prezintă astăzi zece lucruri mai puţin cunoscute despre cea mai mare clădire din Europa.

1. Casa Poporului, un proiect vechi şi nebotezat

Ridicarea unui monument strategic, aşa cum este Casa Poporului, nu a fost o idée care a înflorit doar în mintea lui Nicoale Ceauşescu. Chiar din timpul lui Carol al II-lea, oameni importanţi şi influenţi începuseră să discute despre realizarea unei asemenea construcţii, desigur, fără a fi botezată Casa Poporului.

2. 17 colective de arhitecţi s-au bătut pentru a face Casa Poporului

Nicolae Ceauşescu nu era un om uşor de mulţumit şi în momentul în care a decis că vrea să aibă o fortăreaţă uriaşă în Bucureşti a organizat un concurs la care au participat nu mai puţin de 17 colective de arhitecţi.

Casa Poporului FOTO posturi.files.wordpress.com

Şantierul Casei Poporului a fost unul enorm FOTO posturi.files.wordpress.com 

Dintre toate proiectele prezentate a decis că uriaşa clădire va fi realizată după planurile Ancăi Petrescu, arhitecta care a schiţat pas cu pas monumentul din Bucureşti.

3. Zeci de mii de oameni au lucrat în trei schimburi

Pentru a ridica impresionanta construcţie au muncit în jur de 20.000 de oameni, timp de şapte ani, în trei schimburi. Nu au ţinut cont de caniculă sau frig, iar pentru efortul depus au fost răsplătiţi cu sume importante de bani, după cum povestea Anca Petrescu în urmă cu doi ani.

Casa Poporului FOTO posturi.files.wordpress.com

În jur de 20.000 de oameni au lucrat pentru ridicarea clădirii FOTO posturi.files.wordpress.com 

4. Ceauşescu vizita şantierul la ora 14.00

În fiecare zi de sâmbătă, Nicolae Ceauşescu pleca de acasă la ora 6.00 şi făcea vizite pe şantiere din Bucureşti. La ora 14.00, era în fiecare săptămână, la cel mai mare şantier din Capitală. Însoţit de cele mai multe ori de către miniştri, Nicolae Ceauşescu venea să vadă cum decurg lucrările la Casa Poporului.

5. Muncitori morţi şi răniţi

Bucureştenii au vorbit de-a lungul timpului despre o mulţime de morţi suspecte în timpul realizării Casei Poporului. Existau zvonuri că Securitatea ar fi puse la cale dispariţia unor muncitori care lucrau pe cel mai mare şantier deschis în România.

Cu toate acestea, Anca Petrescu povestea că nici n-a fost vorba despre aşa ceva şi că legendele urbane au luat naştere odată cu unele accidente care au avut loc în timpul realizării Casei Poporului. Arhitecta povestea, pentru „Adevărul“, că a fost şi ea martoră la un accident în timpul căruia o tânără ce se afla pe o scară înaltă a căzut şi a murit pe loc. De asemenea, spunea Anca Petrescu, asemenea accidente erau des întâlnite în marile şantiere.

6. Galerii subterane şi buncăre antiatomice

Un alt subiect care a stârnit o mulţime de contoverse ţine de ce se găseşte cu adevărat sub Casa Poporului. Nu de puţine ori s-a speculat faptul că sub impresionanta clădire ar exista un adevărat orăşel plutitor. Cea care a gândit clădirea spune în urmă cu doi ani că sub Casa Poporului se află galerii subterane de dimensiuni mari, dar şi două buncăre antiatomice care pot adăposti oameni ce au nevoie de ajutor. De asemenea, în subteran se găseşte şi un adăpost antiaerian.

7. Casa Poporului nu este terminată

Lucrările de la Casa Poporului nu sunt încă terminate. Imediat după Revoluţia din 1989 toate lucrările au fost sistate. A urmat un lung proces prin care românii erau întrebaţi dacă vor să demoleze construcţia aproape terminată. 

santierul de la Casa Poporului

Zvonurile spun că o bună parte dintre cei care au lucrat la Casa Poporului, muncitori şi arhitecţi, au murit pe şantier FOTO rezistenta.net

Foarte puţini au decis ca gigantul din Capitală să fie demolat şi aşa a ajuns să i se găsească o întrebuinţare clară. Cu toate acestea, nu s-au mai găsit fonduri pentru continuarea sistemelor de ventilaţie din clădire.

8. Pereţi au o grosime de un metru

Pereţii Casei Poporului sunt foarte, foarte rezistenţi şi au o grosime impresionantă, circa un metru, după cum preciza Anca Petrescu.

9. Ferestrele au trei rânduri de geamuri

Şi ferestrele Casei Poporului sunt unele speciale. Acestea sunt alcătuite din câte trei rânduri de geamuri, un motiv în plus ca ventilaţia din interiorul clădirii să fie ireproşabilă.

10. Uşi, covoare şi clanţe din mentale preţioase

Un alt subiect care a stârnit ample dezbateri vizează bogăţiile din interiorul Casei Poporului. De fapt, adevăratele comori sunt sculpturile în marmură, la care se mai adaugă 700 de candelabre de cristal şi uşi sculptate în lemn, toate valorând o adevărată avere.

image

Laminatoarele din bronz turnat sunt unice şi completează comoară ascunsă din interiorul Casei Poporului. De asemenea, printre obiectele de valoare se mai găsesc covoare, draperii create manual şi clanţe realizate din metale rare. Totodată, decoraţiunile din ipsos sunt decorate cu foiţe de aur.
 

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite