STUDIU Zeci de case şi terenuri abandonate din Bucureşti ar putea fi transformate în spaţii culturale

FOTO Best Bucureşti

Mai mulţi profesori şi studenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Capitală au făcut, pentru proiectul Bucureşti 2021, un studiu de cartare a spaţiilor nefolosite din oraş, iar, în urma acestuia, au identificat 56 de spaţii ce ar putea deveni centre culturale.

Echipa din Bucureşti a realizat un studiu de cartare a spaţiilor nefolosite ale Capitalei, identificând 56 de spaţii care ar putea să devină adevărate centre culturale: case vechi, foste fabrici, terenuri virane.

În total, au fost identificate peste 400 de spaţii, cu origini diferite, de la clădiri rezidenţiale până la foste facilităţi sanitare şi de alimentaţie publică, din perioada comunistă, zone industriale, care în prezent sunt fie abandonate, fie folosite parţial şi care ar putea fi reconvertite. Timp de o lună şi jumătate, cei din echipa Facultăţii de Urbanism au studiat clădirile din Capitală, pornind de la identificarea spaţiilor abandonate care se pretează la reconversia în spaţii culturale şi de "loisir", dar şi orientarea către cartiere, unde spaţiile culturale sunt puţine sau inexistente. De asemenea, au fost studiate clădirile care au fost deja activate, parţial, în scopuri culturale, scrie Mediafax.

Noi spaţii culturale

În ultima vreme, în Bucureşti au fost deja regândite mai multe spaţii ca noduri culturale destinate activităţilor artistice iniţiate de unele asociaţii care militează pentru organizarea mai des a evenimentelor culturale.

Referitor la fostele hale şi fabrici, care sunt folosite în prezent, printre activităţile cel mai des întâlnite se numără petrecerile şi concertele. Unele spaţii s-au transformat în cluburi - Fabrica de ciorapi, devenită club Fabrica şi B52, fostul restaurant Berlin, devenit club Control -, dar şi în centre de creaţie, ca fabrica Industria Bumbacului, devenită Nod Makerspace, şi fabrica Flaros, devenită Working Art Space and Production. În cazul vechilor cinematografe, în proporţie de peste 50%, actuala destinaţie este de club.

Astfel, echipa bucureşteană a identificat în cadrul acestui studiu de 56 dintre aceste spaţii cu potenţial, urmând să aibă fie făcute şi studii de fezabilitate pentru acestea.

„Cred că putem împreună să integrăm arta de tip neconvenţional într-un spaţiu care nu ar trebui să mai fie tipic. De asemenea, domeniul privat poate contribui la ceea ce înseamnă o Capitală culturală europeană“, a declarat Cerasella Crăciun, conferenţiar şi prodecan al Facultăţii de Urbanism din cadrul UAUIM.