SERIAL 33 de ani de Metrou Ep. 4: Explozie în vagonul prezidenţial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicoale Ceauşescu la inaugurarea celui de-al doilea tronson de metrou, împreună cu generalul petre Constantinescu. FOTO Comunismul în România / Muzeul Naţional de Istorie
Nicoale Ceauşescu la inaugurarea celui de-al doilea tronson de metrou, împreună cu generalul petre Constantinescu. FOTO Comunismul în România / Muzeul Naţional de Istorie

După ce primele şase staţii de metrou au fost date în exploatare, inginerii şi muncitorii au continuat să scurme Bucureştiul pentru a construi şi celelalte tronsoane de metrou. La fiecare inaugurare, venea şi tovarăşul şi crescuse încrederea în trenul subteran. Înainte de inaugurarea tronsonului Timpuri Noi- Republica, atât tunelul, cât şi vagoanele erau păzite cu stricteţe de Securitate.

 Al doilea tronson de metrou, Timpuri Noi – Republica, s-a dat în exploatare la sfârşitul anului 1981. Cu o noapte înainte de inaugurare, tovarăşul Ceauşescu a trimis Securitatea care verificat traseul şi a ţinut vagoanele sub pază.

„Îmi aduc aminte că, înainte de inaugurarea tronsonului 2, Republica – Timpuri Noi, am făcut probă de parcurs cu vagonul prezidenţial. Şi am luat foc în staţia Dristor. N-am ştiut de ce am luat foc. Abia ulterior, după ce am făcut analiza, am aflat şi asta. Mihai Ţibuleac, mecanicul instructor, a vrut să facă o demonstraţie cu oprire la peron dintr-un buton, de la maneta de mers-frână. Am investigat noi după aceea ce s-a întâmplat. Din dorinţa de a  economisi  o bucată  de ţeavă, cei de la I.V. Arad s-au abătut de la schema iniţială. Toată noaptea am pregătit altă ramă cu Securitatea. A ieşit bine şi a doua oară”, povesteşte Octavian Udrişte, unul dintre oamenii care au pus bazele metroului bucureştean.

Înainte de sosirea cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, în dimineaţa inaugurării, au venit câţiva angajaţi de la Sanepid, îşi aminteşte Octavian Udrişte, care i-au dat cu alcool pe mâini pe toţi cei care aveau să fie în preajma celor doi. Au curăţat, tot cu spirt, şi speteaza scaunului mecanicului pe care avea să pună mâna tovarăşul.
 

„Bă, tu vorbeşti ca un popă de ţară”

Metroul din România avea, la vremea aceea, cea mai mare distanţă între staţii, aproximativ 1.500 de metri. Inginerii care lucrau la construirea metroului precum şi cei din exploatare, în frunte cu Octavian Udrişte, susţineau că distanţa dintre staţii trebuie să fie mai mică. Cuplul prezidenţial nu înţelegea utilitatea acestei idei, pentru că ei doreau doar să-şi vadă înfăptuit visul.

„Am să vă relatez ce mi-a spus un vice prim-ministru, Ion C. Petre. Când se lucra la linia doi, la Piaţa Unirii, era şantier mare şi Ion C. Petre răspundea de construcţiile industriale şi avea acolo un container sau o baracă şi stătea în cizme şi cu cască, că dădea bine să fii pe şantier.  Tovarăşul era mulţumit. Şi într-o zi mă ia deoparte, sub un copac, după ce se uită bine dacă nu ne ascultă cineva: «Bă, tu vorbeşti ca un popă de ţară. Să ştii că îţi pierzi pâinea dacă nu taci. Nu interesează pe nimeni distanţa dintre staţii. Acolo sus, e important că avem un metrou românesc şi funcţionează. Dacă nu taci, o să ţi se rupă gâtul!». Eu n-am tăcut şi nu tac nici astăzi, pentru că pentru un metrou urban este inadmisibil să faci doi kilometri jumătate între Universitate şi Piaţa Victoriei, pe Magheru, fără staţie la Piaţa Romană”.

Mâine, adevarul.ro vă va prezenta una dintre cele mai grave hibe din istoria „zbuciumată” a staţiei Piaţa Romană.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite